Președintele chinez Xi Jinping a anunțat reluarea procesului de diplomație panda cu Statele Unite ale Americii, prin trimiterea a două exemplare de urși la Atlanta. Această mișcare strategică este utilizată de Beijing pentru a monitoriza și influența stadiul relațiilor bilaterale dintre cele două puteri. Urșii panda, Ping Ping și Fu Shuang, vor ajunge în curând la grădina zoologică din Atlanta, fiind prezentați oficial ca emisari ai prietenției dintre popoarele chineză și americană.
Anunțul a fost făcut în cadrul unei ceremonii de bun venit organizată de președintele american Donald Trump la Casa Albă. În cadrul acestui eveniment, Xi Jinping a descris acordul de cooperare ca fiind o veste bună pentru ambele părți. Această inițiativă urmează o tradiție diplomatică de lungă durată, care a început în anul 1972, când Beijingul a oferit Washingtonului urșii Ling Ling și Hsing Hsing, imediat după vizita istorică a președintelui Richard Nixon în China.
Asociația Chineză pentru Conservarea Faunei Sălbatice a semnat un acord de cooperare internațională cu grădina zoologică din Atlanta pentru protecția ursului panda gigant. Conform documentului, masculul Ping Ping și femela Fu Shuang vor urma o ședere de zece ani în SUA. Pentru a asigura condițiile optime, partea americană a pregătit îmbunătățiri ale facilităților, în timp ce experții chinezi au oferit îndrumări tehnice specifice privind hrănirea, îngrijirea, cuștile și standardele sanitare necesare.
Această decizie marchează o continuitate a procesului de dezgheț început în 2024, când un cuplu de panda a fost trimis la grădina zoologică din San Diego. În perioada anterioară, programele de împrumut ale urșilor panda în SUA păreau să se diminueze pe măsură ce relațiile dintre cele două state se deteriorau. În 2024, Atlanta returnase Chinei cele patru exemplare cu care colaborase timp de 25 de ani, într-un moment de scădere a cooperării bilaterale.
Mecanismul diplomației panda funcționează prin formule de împrumut și cooperare științifică, o metodă implementată de Beijing începând cu anul 1984. China păstrează proprietatea asupra animalelor, iar puii născuți în străinătate trebuie să se întoarcă în țara asiatică la maturitatea sexuală, în timp ce adulții revin la bătrânețe. Această structură juridică permite Beijingului să mențină controlul asupra unui „tezaur național”, utilizând animalele ca instrument de influență politică și științifică.
Cooperarea internațională în acest domeniu a facilitat până în prezent creșterea a 17 pui de urs panda în grădini zoologice americane. Pe lângă dimensiunea simbolică, aceste programe permit dezvoltarea unor cercetări esențiale în domenii precum nutriția, genetica, reproducerea, comportamentul și bolile specifice. Astfel, diplomația panda combină obiectivele de conservare a speciilor cu interesele de politică externă ale Republicii Populare Chineze pe scena globală.
