Războiul hibrid condus de Rusia nu se limitează la dezinformare sau atacuri cibernetice, ci funcționează ca un instrument strategic pentru pregătirea unui eventual conflict convențional. Această perspectivă a fost oferită de Iulian Fota, fost consilier prezidențial și expert în studii de securitate, în cadrul emisiunii „Agenda Internațională”. Expertul subliniază că aceste acțiuni sunt concepute pentru a evita pragul care ar declanșa un război deschis între state.
Conceptul de război hibrid presupune utilizarea combinată a mijloacelor nemilitare și a unor instrumente militare operate la o intensitate redusă. Iulian Fota menționează că arsenalul nemilitar include propaganda, subversiunea și instrumentele economice sau financiare. În ceea ce privește componenta militară, utilizarea dronelor poate fi integrată fără ca situația să treacă automat în etapa unui conflict convențional, așa cum se observă în prezent în războiul dintre Rusia și Ucraina.
Efectele operațiunilor hibride nu trebuie evaluate doar prin prisma pagubelor materiale, ci și prin impactul asupra percepției publice. Iulian Fota explică faptul că frica și sentimentul de nesiguranță pot fi instrumentate pentru a modela conștiința cetățenilor. Un exemplu concret este prezența dronelor, care poate genera panică și poate induce ideea că statul este incapabil să protejeze populația, ducând la o scădere a încrederii în propriul guvern.
Obiectivul principal al acestor acțiuni nu este distrugerea imediată, ci slăbirea capacității de reacție a societății. Iulian Fota avertizează că războiul hibrid nu reprezintă un scop în sine, ci acționează ca un facilitator pentru un război clasic, caracterizat prin utilizarea tancurilor, tunurilor și a ocupației militare. Atacurile cibernetice pot fi vizate strategic pentru a pregăti terenul pentru acțiuni militare ulterioare, mai mult decât pentru simpla afectare a infrastructurii.
Vulnerabilitățile interne ale României, precum instabilitatea politică și nemulțumirea populației, creează un mediu favorabil influenței externe. Iulian Fota afirmă că actuala criză politică îi favorizează pe ruși prin disperarea oamenilor. Expertul solicită ca deciziile esențiale privind protecția infrastructurii să fie asumate la nivel politic, subliniind că responsabilitatea nu poate fi transferată exclusiv către instituțiile militare sau structurile de securitate națională.
În contextul tensiunilor globale, securitatea regională rămâne sub presiune constantă. Deși atacurile hibride vizează adesea destabilizarea socială, ele se încadrează într-un cadru de securitate complex unde instrumentele de subversiune preced adesea mișcările de trupe. Gestionarea acestor amenințări necesită o coordonare strânsă între decidenții politici și structurile de apărare pentru a preveni exploatarea vulnerabilităților naționale de către actori externi.
