Departamentul de Stat al Statelor Unite ale Americii a publicat documentul „Starea climatului învestițional din România 2026”, care oferă o evaluare complexă a mediului de afaceri din țară. Raportul descrie o situație de climat investițional în continuare mixt, semnalând o economie care, deși deschisă către capitalul internațional, se confruntă cu probleme de corupție, inflație ridicată și un deficit bugetar semnificativ. Autoritățile americane recomandă investitorilor să efectueze verificări riguroase înainte de orice demers economic în România.
Din punct de vedere macroeconomic, raportul indică faptul că România se apropie de nivelurile de venit și productivitate din Europa, însă persistă vulnerabilități critice. Acestea sunt reprezentate de „deficitele gemene: deficitul bugetar și deficitul de cont curent”. În ciuda acestor riscuri, România este prezentată ca o destinație atractivă pentru investiții străine, având un avantaj competitiv format din 19 milioane de consumatori, o forță de muncă educată, salarii competitive și o poziție strategică. Sectoarele vizate includ IT, industria auto, telecomunicații, energie, apărare, sănătate și bănci.
Cadrul legal oferă protecții și facilități pentru investitorii străini, care pot beneficia de tratament național și acces liber la piața internă. Raportul precizează că nu există restricții privind participarea capitalului străin în companiile comerciale românești, permițând deținerea integrală de capital și repatrierea profiturilor după plata taxelor. Totuși, lipsa de predictibilitate legislativă și administrativă rămâne un obstacol major. Sectorul energetic este menționat ca fiind expus frecvent unor schimbări legislative neanticipate, inclusiv în ceea ce privește taxarea.
Instabilitatea fiscală este un alt punct critic evidențiat în document, referindu-se la taxarea profiturilor excepționale, plafonarea prețurilor la energie și introducerea taxei speciale pe construcții. Departamentul de Stat observă că multe dintre aceste măsuri au fost adoptate prin procese de consultare publică anemice și fără studii de impact adecvate. Autoritățile tind să ocolească regulile de consultare cu mediul privat, ceea ce face dificilă estimarea regulilor jocului pe termen lung pentru companiile străine care doresc să opereze în România.
Pentru a proteja securitatea națională, România a consolidat mecanismele de screening pentru investițiile în sectoare strategice. Începând cu martie 2026, pragul general pentru anumite investiții în domenii sensibile, precum energia, transporturile sau infrastructura critică, este de 5 milioane de euro, față de pragul anterior de 2 milioane de euro. Deciziile finale de screening au fost mutate către Cancelaria Prim-Ministrului, în timp ce Comitetul pentru examinarea investițiilor străine directe, CEISD, asigură analiza și aprobarea acestora, acoperind o listă largă de domenii critice.
Evoluția climatului de investiții în România este influențată de dinamica regională și de nevoia de securitate a resurselor. În contextul în care SUA caută active esențiale pentru apărare, energie și tehnologie, precum mineralele critice, stabilitatea reglementărilor devine un factor de selecție pentru capitalul global. Capacitatea instituțională de a asigura un cadru legislativ stabil este esențială pentru a transforma potențialul de piață într-o creștere economică sustenabilă și predictibilă pentru partenerii externi.
