Vladimir Putin a lansat noi avertismente privind escaladarea tensiunilor cu statele europene, susținând că orice tentativă de a desfășura forțe militare europene pe teritoriul Ucrainei va echivala cu un război direct cu Rusia. În cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri, liderul rus a atacat guvernele occidentale, descriind puterile de la Occident drept „vechi lideri” aflați într-un proces de declin. Această retorică vine într-un moment în care discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina includ posibilitatea unei prezențe militare europene.
Liderul de la Kremlin a acuzat Occidentul de a încerca să își recupereze poziția de lider prin metode neconvenționale, precum sancțiuni și confiscarea navelor. Putin a sublieniat că Rusia se confruntă cu peste 30.000 de sancțiuni, un număr pe care l-a descris ca fiind aproape dublul celor aplicate tuturor celorlalte țări din lume la un loc. În ciuda acestor presiuni, el a susținut că Moscova și-a consolidat suveranitatea, invocând o creștere cumulată a PIB-ului de 10,3% pentru perioada 2023-2025 și o rată a șomajului de 2,3%.
Putin a criticat dur grupul G7, ironizându-l pe acesta și întrebând de ce este numit „mare”, în contextul în care a susținut că țările BRICS au generat peste 40% din PIB-ul mondial în ultimii cinci ani. Această cifră este comparată cu aportul de 29% al Grupului celor Șapte. El a acuzat elitele occidentale de a fi orchestrat o „lovitură de stat sângeroasă” în Ucraina în 2014, pentru a atrage țara în NATO, și a acuzat Occidentul de a încerca să distrugă Federația Rusă prin sprijinirea terorismului și a separatismului în Caucaz.
În ceea ce privește criza energetică, Putin a ironizat Europa, afirmând că prețurile ridicate la gaze sunt consecința deciziilor proprii ale liderilor europeni de a renunța la contractele pe termen lung cu Rusia. El a menționat că prețurile au ajuns la aproximativ 1.000 de euro pentru 1.000 de metri cubi și a criticat traderii de energie care pun profitul pe primul loc în detrimentul rezervelor de stocare. Liderul rus a susținut că Europa se confruntă cu greșeli sistemice în domeniile politice, economice și de securitate.
În cadrul discursului său, Putin a invocat memoria fostului cancelar german Helmut Kohl, susținând că acesta credea că supraviețuirea Europei depinde de relațiile de alianță cu Rusia. Totodată, el a acuzat guvernele europene că își sperie populațiile cu o „amenințare imaginară” din partea Rusiei, insistând că Moscova nu are intenția de a amenința țările europene. El a concluzionat prin prezentarea BRICS ca unui model economic alternativ, care nu este construit pentru a acționa împotriva nicio entități externe.
Contextul geopolitic actual este marcat de o volatilitate extremă, în care deciziile privind securitatea și resursele sunt sub constantă presiune. În timp ce discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina continuă, Rusia menține o poziție de confruntare directă cu structurile de apărare ale Occidentului. Această situație reflectă o fragmentare a ordinii globale, unde blocuri precum BRICS și G7 își definesc influența prin strategii economice și politice distincte, în ciuda restricțiilor și sancțiunilor impuse de statele occidentale.
