Reducerea țintei privind utilizarea hidrogenului de la 5% la 1% reprezintă unul dintre principalele obstacole în calea dezvoltării pieței din România. Oana Ozmen, inițiatoarea Legii hidrogenului nr. 237/2023, fost parlamentar și avocat, a subliniat că această decizie afectează perspectivele investițiilor în producția și utilizarea acestui combustibil. În cadrul Forumului „Gazele verzi – pilon strategic al tranziției energetice a României”, aceasta a indicat faptul că o astfel de scădere nu încurajează dezvoltarea unei piețe viabile.
Accesibilitatea la fonduri și bancabilitatea proiectelor constituie alte provocări majore identificate de Oana Ozmen. Fostul parlamentar a menționat că, deși există proiecte de anvergură, precum cel de la Petrobrazi, implicarea instituțiilor bancare în procesul de finanțare este critică. Ea a semnalat că în România zece proiecte destinate utilizării hidrogenului în industrie ar fi putut beneficia de finanțare, însă, din motive birocratice, aceste proceduri nu au fost finalizate, iar finanțarea a fost anulată.
În comparație cu România, alte state investesc sume masive în tehnologii și infrastructură pentru hidrogen. Oana Ozmen a menționat Germania, Danemarca, Spania, Portugalia și Olanda, dar și țări precum Maroc și Brazilia. Ea a citat investiții de peste un miliard de euro în Germania și un proiect european de aproximativ un miliard de euro, inițiat de Spania împreună cu Portugalia, Franța și Germania, care vizează producția și transportul hidrogenului și ar putea genera aproape 8.000 de locuri de muncă.
Dezvoltarea sectorului depinde, de asemenea, de completarea cadrului legislativ prin reglementări secundare și de clarificarea condițiilor de infrastructură. Oana Ozmen a indicat necesitatea stabilirii cerințelor tehnice privind securitatea la incendiu și a clarificării modului în care rețelele de gaze naturale pot fi utilizate pentru transportul gazelor verzi. Totodată, lipsa unei poziționări clare de la nivelul Comisiei Europene privind extinderea rețelelor de gaze reprezintă o provocare pentru transportul hidrogenului.
Oana Ozmen a susținut și importanța hidrogenului cu emisii reduse de carbon, produs prin utilizarea energiei nucleare, ca soluție pentru tranziția energetică. Deși în legislația românească a fost prevăzută această opțiune, în urma discuțiilor cu experții Ministerului Energiei, aceasta pare să piardă teren în abordarea decidenților europeni. Prețul certificatelor de emisii de carbon și costurile ridicate ale producției pot descuraja investițiile, în condițiile în care dezvoltarea centrelor de cercetare ar putea îmbunătăți competitivitatea.
Evoluția sectorului energetic este marcată de o creștere a activității în industrie. Conform datelor, afacerile din industria energetică au crescut cu 25% în primele nouă luni ale anului. Această tendință subliniază importanța strategică a tranziției către surse noi, însă succesul proiectelor de hidrogen rămâne condiționat de capacitatea României de a valorifica potențialul său regional în producția de hidrogen, biometan și combustibili pentru aviație.