Noul lider al provinciei francofone Québec, Paul Saint-Pierre Plamondon, a declarat luni că această entitate merită să devină o țară independentă. Declarația sa a fost făcută la Montréal, în cadrul unei celebrații a victoriei Partidului Quebecois la alegerile provinciale. Acest rezultat reprezintă un test semnificativ pentru mesajul de unitate transmis de premierul canadian Mark Carney, în special în contextul tensiunilor comerciale actuale cu Washingtonul.
Paul Saint-Pierre Plamondon, cunoscut și sub inițialele „PSPP”, a subliniat că lupta francofonilor din America pentru identitatea culturală va avea sens doar prin obținerea unei țări proprii. Avocatul în vârstă de 49 de ani a susținut că independența este o chestiune de supraviețuire, similară cu alte popoare care posedă propria democrație. Partidul Quebecois, care nu a mai condus provincia din 2014, a promis organizarea unui nou referendum pentru desprinderea de Canada.
Strategia de implementare a referendumului vizează un moment de stabilitate politică externă. Partidul Quebecois a precizat că va aștepta încheierea mandatului lui Donald Trump, în ianuarie 2029, pentru a putea desfășura dezbaterea într-un cadru de liniște. Deși a obținut 28% din voturi, PSPP nu deține o majoritate absolută și a trimis semnale către alte formațiuni politice pentru a putea avansa programul său de independență și restructurarea administrativă.
Pe lângă separatisme, noul lider vizează și abolirea monarhiei în cadrul provinciei. PSPP a propus tăierea fondurilor destinate reprezentantei Coroanei Britanice, numind procesul o „mascaradă care costă bani”. Aceste resurse ar putea fi redirecționate către reducerea numărului de persoane fără adăpost. Totuși, rolul Coroanei, precum promulgarea legilor, este prevăzut în Constituția canadiană, ceea ce va genera conflicte juridice cu guvernul federal.
Revenirea Partidului Quebecois la putere apare într-un moment fragil pentru premierul Mark Carney, care se confruntă cu tendințe separatiste și în Alberta. În timp ce Carney a declarat pe platforma X că dorește să colaboreze cu noul lider pentru a sprijini firmele afectate de taxele vamale americane, unitatea Canadei rămâne sub presiune. Deși ideea de separare este intensă, un sondaj recent indică faptul că doar 31% dintre alegători sunt dispuși să voteze pentru independență.
Istoricul proceselor de separare în Québec include două referendumuri majore desfășurate în anii 1980 și 1995. La ultima consultare de acest tip, tabăra susținătorilor independenței a pierdut la o marjă foarte mică. Această evoluție politică marchează prima dată în ultimii 30 de ani când subiectul suveranității revine în centrul dezbaterii politice oficiale din provincia canadiană.
