Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a prezentat marți, la New York, principalele teme abordate în urma discuțiilor sale cu Donald Trump, desfășurate în marja celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU. Discuțiile au vizat soluții pentru încetarea conflictului, inclusiv posibilitatea unui armistițiu energetic și necesitatea urgentă de întărire a apărării aeriene. Liderul de la Kiev a subliniat importanța cooperării cu Statele Unite pentru a asigura stabilitatea regională.
Unul dintre punctele centrale ale propunerii ucrainene este stabilirea unui armistițiu energetic bazat pe principiul reciprocității. Volodimir Zelenski a declarat că Ucraina este dispusă să suspende atacurile asupra rafinăriilor și a altor instalații petroliere rusești, cu condiția ca Moscova să înceteze loviturile asupra sistemului de electricitate, încălzire și alimentare cu apă din Ucraina. Statele Unite ar urma să transmită această propunere Rusiei, însă, până în acest moment, nu a fost primit niciun răspuns oficial din partea Kremlinului.
În ceea ce privește diplomația, Volodimir Zelenski consideră că Donald Trump ar putea juca un rol decisiv în organizarea unei întâlniri trilaterale între liderii SUA, Ucrainei și Rusiei. Președintele ucrainean s-a declarat pregătit să se întâlnească personal cu Vladimir Putin în momentul în care toate părțile vor fi pregătite pentru acest pas. Obiectivul final al unei astfel de discuții directe ar fi încercarea de a pune capăt războiului prin negociere directă la masă.
Pentru securitatea teritorială, Kievul solicită Washingtonului un „pachet de iarnă” care să includă interceptoare Patriot. Pe lângă importul acestora, Ucraina urmărește obținerea licențelor americane necesare pentru a produce aceste sisteme de apărare pe propriul teritoriu. Consilierul militar, Pavlo Palisa, a discutat deja cu compania Raytheon, care s-a declarat pregătită pentru acest proces. Zelenski estimează că organizarea efectivă a producției locale ar putea dura între un an și un an și jumătate.
Zelenski a lansat un avertisment privind riscul ca Moscova să testeze unitatea occidentală prin provocări militare împotriva altor state europene, inclusiv România. Liderul ucrainean susține că, dacă Rusia nu obține victoria dorită pe câmpul de luptă, ar putea încerca să creeze presiuni prin drone, rachete sau operațiuni terestre în regiune. El a menționat incidentele deja semnalate în Polonia, România, Republica Moldova, Germania și statele nordice ca exemple de presiune exercitată de Rusia.
Contextul securitar regional este marcat de o creștere a tensiunilor, în condițiile în care Ucraina a avertizat anterior despre planurile Rusiei de a lansa un nou atac masiv. Pe lângă amenințările militare directe, Moscova utilizează și instrumente economice și juridice pentru a eroda unitatea sancțiunilor impuse de Europa. Această strategie vizează slăbirea coeziunii occidentale prin influența financiară și contestarea măsurilor de sancționare la nivelul instanțelor de judecată.
