Producția mondială de biocombustibili este proiectată să înregistreze o creștere de aproape 70% până în anul 2030, comparativ cu nivelurile raportate în 2025. Această expansiune este determinată de accelerarea cotelor obligatorii de amestec de către principalele țări producătoare, care reacționează la criza energetică provocată de războiul din Iran. Un studiu realizat de Chatham House și organizația Forest Stewardship Council (FSC) evidențiază această tendință de creștere masivă a consumului de biocarburant.
Țări precum Brazilia, China, India, Indonezia și SUA, alături de Uniunea Europeană, au propus sau au adoptat deja cote de amestec mai mari. Această mișare politică vine ca răspuns direct la instabilitatea piețelor de energie de la începutul conflictului din Iran. În acest context, prețul țițeiului a crescut cu aproape 40% de la declanșarea războiului, în timp ce prețurile la zahăr și porumb au înregistrat o creștere de aproximativ 20% la sfârșitul lunii februarie.
Implementarea integrală a acestor cote ar putea duce la dublarea suprafeței de teren necesare pentru producerea materiilor prime până în 2030. Această expansiune ar necesita o suprafață suplimentară de 36 de milioane de hectare, o dimensiune echivalentă cu suprafața întregului stat Germania. Autorii studiului avertizează că viteza de creștere a cererii ar putea depăși capacitatea de implementare a măsurilor de protecție a mediului și a sistemelor de certificare.
Există riscuri majore legate de utilizarea biocarburanților de prima generație, obținuți din culturi precum porumbul sau trestia de zahăr. Aceștia pot genera consecințe negative asupra securității alimentare și a utilizării apei, deoarece materiile prime sunt destinate alimentației umane și animale. În schimb, biocarburanții de a doua generație, numiți și avansați, sunt produși din reziduuri organice și deșeuri, cum ar fi uleiul alimentar uzat, oferind o alternativă mai sustenabilă.
Prioritizarea securității energetice pe termen scurt ar putea genera o insecuritate alimentară sporită pe termen mediu. Autorii studiului subliniază că orice șoc suplimentar, inclusiv fenomenele meteorologice extreme, ar putea afecta grav prețurile alimentelor la nivel global. Deciziile politice actuale riscă să agraveze presiunea asupra resurselor de teren, în special dacă cererea de materii prime crește mai rapid decât mecanismele de aplicare a reglementărilor de mediu.
Instabilitatea piețelor globale de energie și alimente este strâns legată de conflictele geopolitice actuale. De exemplu, prețurile și aprovizionarea sunt influențate de tensiunile din regiuni precum Iranul sau de impactul războiului din Ucraina asupra economiilor mondiale. Aceste evenimente de securitate regională modifică direct raporturile de putere și interesele strategice, forțând statele să reevalueze dependența de combustibilii fosili în favoarea alternativelor bio.
