Tribunalul din Hamburg începe miercuri, 14 octombrie, primul proces legat de sabotajul suferit de conductele Nord Stream, care transportau gaz din Rusia către Germania. Suspectul principal este Serghei Kuznetsov, un fost comandant al armatei ucrainene, acuzat de parchetul german că a coordonat operațiunea de distrugere a infrastructurii energetice. Procesul vine la patru ani de la explozia care a avut loc în Marea Baltică, pe 26 septembrie 2022, când cele două conducte de gaz erau deja oprite.
Conform acuzațiilor oficiale, Serghei Kuznetsov ar fi elaborat, împreună cu alți militari și la cererea autorităților ucrainene, un plan specific pentru distrugerea gazoductelor. Anchetatorii germani susțin că acesta a condus un comando format din scafandri profesioniști, un artificier și un căpitan de vas. Suspectul ar fi intrat în Germania la începutul lunii septembrie 2022 folosind un pașaport ucrainean fals, tranzitând Polonia, pentru a se alătura compliciilor săi în portul Rostock.
Operațiunea de sabotaj ar fi implicat transportul unui exploziv militar puternic pe o barcă cu pânze închiriată prin intermediari. Grupul ar fi ajuns în apropierea insulei daneze Bornholm, unde au fost fixate încărcături cu întârziere pe conducte, rezultând explozia de pe 26 septembrie 2022. Serghei Kuznetsov a fost arestat în Italia pe 21 august 2025, în timp ce petrecea vacanța cu familia, fiind ulterior extrădat în Germania în luna următoare.
Pe lângă principalul acuzat, parchetul german menționează că un al doilea suspect, un ucrainean numit Vladimir Z., este deja în arest. Acesta este unul dintre scafandrii care ar fi participat la sabotaj și a fost reținut într-un hotel din Pula, Croația, pe baza unui mandat european de arestat. Deși a fost decis extradarea sa în septembrie, avocatul acestuia a anunțat că va face apel, după ce anterior un judecător polonez refuzase extradarea sa.
Cazul este unul extrem de delicat pentru Germania, fiind principalul susținător militar al Ucrainei, dar și o țară care se declară victimă a sabotajelor rusești. În timp ce guvernul german insistă pe separarea puterilor și refuză să comenteze cazul, Ucraina a negat implicarea sa, deși a considerat legitim orice atac care slăbește capacitatea Kremlinului de a-și finanța războiul. Rusia, prin portavocul Dmitri Peskov, a declarat că speră la o procedură obiectivă și un verdict.
Atacul asupra conductelor Nord Stream a avut loc într-un context de tensiuni energetice extreme, după ce autoritățile ruse suspendaseră livrările prin Nord Stream 1 ca răspuns la sancțiunile occidentale. Nord Stream 2, deși finalizat, nu a intrat niciodată în funcțiune. Această infrastructură era considerată critică pentru Germania, însă Statele Unite au fost critice față de aceste gazoducte, deoarece acestea sporau dependența europeană de gazul rusesc.
