O controversă diplomatică a izbucnit în jurul conferinței „Disinfo”, organizată de organizația neguvernamentală EU DisinfoLab, după ce intervențiile Washingtonului au dus la retragerea sprijinului de către parteneri europeni. Instituții precum Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE), Ministerul de Externe al Lituaniei și Global Affairs Canada figurau inițial printre susținătorii evenimentului. Totuși, raportările media indică faptul că aceste entități au decis să se retragă din cauza contactelor stabilite de Departamentul de Stat al SUA.
Disputa s-a concentrat pe un panel care urma să analizeze dacă Statele Unite au devenit o amenințare pentru Europa prin practici de manipulare și ingerință străină în spațiul informațional. Această formă de acțiune este cunoscută în terminologia europeană sub acronimul FIMI. Un oficial american a declarat pentru Rapporteur că Lituania și-ar fi exprimat nemulțumirea față de acest panel, argumentând că discuțiile ar trebui să se concentreze pe amenințările reale reprezentate de Rusia, nu asupra Statelor Unite.
Reacțiile din cadrul Parlamentului European au fost critice la adresa modului în care Washingtonul a gestionat această situație. Alexandra Geese, eurodeputată din grupul Verzilor, a descris intervenția americană drept o „ingerință străină”, susținând că presiunile asupra guvernelor europene pentru a renunța la o conferință despre dezinformare nu reprezintă diplomație. Totodată, Chloé Ridel, eurodeputată din grupul Socialiștilor și Democraților, a criticat ceea ce a numit o relație de subordonare față de SUA.
Din partea altor reprezentanți europeni, Arash Saeidi a pus la îndelete consecvența Comisiei Europene în apărarea suveranității, în timp ce Tomas Tobé a subliniat necesitatea concentrării pe statele ostile. Rihards Kols, eurodeputat leton, a menționat că, deși poate înțelege obiecțiile unui aliat, o conferință a unei organizații neguvernamentale ar trebui să poată aborda subiecte incomode. Administrația americană a respins ideea de a fi descrisă ca o amenințare FIMI, considerând că utilizarea acestui termen subminează obiectivele comune.
În cadrul instituțiilor europene, conceptul de FIMI desemnează comportamente coordonate și înșelătoare asociate intereselor unor state străine. În prezent, activitatea Uniunii Europene în acest domeniu se concentrează în principal pe monitorizarea și combaterea operațiunilor de influență atribuite Rusiei și Chinei. Această definiție tehnică este esențială pentru înțelegerea modului în care Bruxellesul identifică și răspunde la tentativele de manipulare a opiniei publice pe teritoriul continentului.
Conflictul evidențiază divergențele profunde dintre Washington și Bruxelles privind definirea dezinformării și limitele măsurilor de combatere. În timp ce instituțiile europene pun accent pe riscurile reprezentate de manipularea informațională susținută de state, administrația americană avertizează că astfel de inițiative pot afecta libertatea de exprimare. Această tensiune reflectă dificultatea de a menține un front unit în fața amenințărilor informaționale globale.
