Președintele Adunării Generale a ONU, Rahman, a solicitat în cadrul dezbaterilor generale de la începutul acestei săptămâni o reformă profundă a Consiliului de Securitate. Diplomatul și economistul din Bangladesh a insistat asupra necesității ca organizația internațională să devină mai reprezentativă, punând accent pe creșterea prezenței Africii în procesele de decizie. Această intervenție are loc în contextul dezbaterilor care reunesc lideri globali, precum Donald Trump, Luiz Inacio Lula da Silva, Recep Tayyip Erdogan și Andy Burnham.
Rahman a subliniat că Africa trebuie să aibă un rol activ în procesele de guvernare globală, folosind formula „Africa trebuie să fie la masă, nu în meniu”. El a criticat faptul că continentul nu poate fi lăsat să aștepte la nesfârșit pentru un loc permanent în Consiliul de Securitate. Pentru președintele Adunării Generale, eliminarea actualului deficit de reprezentare este o chestiune de echitate, justiție și, în ultimă instanță, de credibilitate a întregului sistem ONU.
În prezent, Africa nu deține nicio reprezentare în rândul celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate. Singurele prezențe africane sunt reprezentate de trei state, Republica Democratică Congo, Liberia și Somalia, care ocupă locuri nepermanente în cadrul organismului format din 15 membri. Uniunea Africană susține necesitatea unei reforme care să permită continentului obținerea a cel puțin două locuri permanente și a cinci locuri nepermanente în cadrul acestui consiliu.
Pe lângă reforma structurilor de securitate, Rahman a avertizat că supraviețuirea ONU nu poate fi singura măsură a succesului său, indicând conflictele din Gaza, Sudan, Ucraina, Myanmar și Orientul Mijlociu ca exemple ale limitelor sistemului actual. El a cerut aplicarea principiilor multilateralismului și a dreptului internațional fără selecție, subliniind nevoia de protecție a civililor. Totodată, a pledat pentru reforme economice, abordarea datoriei și o nouă arhitectură financiară globală.
Un alt punct major abordat de Rahman a fost necesitatea stabilirii unor reguli internaționale pentru inteligența artificială, pentru a preveni pierderea locurilor de muncă și extinderea decalajului digital. El a propus instituirea unor „bariere de siguranță” care să protejeze interesul public fără a bloca inovația tehnologică. Rahman a cerut implicarea guvernelor, companiilor și a mediului academic în elaborarea acestor reguli, argumentând că acțiunea trebuie să fie imediată, nu în viitor.
Dezbaterile generale de la ONU, care se desfășoară în perioada 22-28 septembrie, implică un număr semnificativ de delegații internaționale. Evenimentul reunește 71 de șefi de stat, 45 de șefi de guvern, 11 vicepreședinți și 50 de miniștri. Rahman a preluat mandatul de un an la conducerea Adunării Generale în iunie, succedându-i fostului ministru german de externe Annalena Baerbock.
