Premierul britanic Andy Burnham a declarat că Rusia s-a amestecat în votul din 2016 privind Brexitul, marcând o schimbare majoră de poziție la nivelul guvernului de la Londra. În cadrul unui interviu acordat podcastului „The Rest Is Politics”, difuzat duminică, acesta a susținut că există dovezi clare ale unei intervenții rusești în procesul electoral de acum un deceniu. Afirmația vine într-un moment în care liderul britanic, care a preluat conducerea guvernului în iulie, reevauează relația țării cu Uniunea Europeană.
Andy Burnham a explicat că, imediat după ce a ajuns la Downing Street, a pus întrebarea dacă a existat o interferență a Rusiei în referendumul din 2016. Conform declarațiilor sale, răspunsul primit a fost unul clar afirmativ. Totuși, premierul nu a oferit detalii tehnice despre modul în care Rusia a intervenit și nici nu a prezentat probele specifice care stau la baza acestei concluzii. Ambasada Rusiei la Londra nu a oferit un comentariu imediat la această afirmație.
Această poziție reprezintă o ruptură față de abordarea fostului premier Boris Johnson, care a militat pentru ieșirea din UE și a susținut în anul 2020 că nu există dovezi ale unei intervenții rusești. În contextul actual, Andy Burnham a avertizat alegătorii din Franța și Germania, subliniind necesitatea de a fi mai bine informați cu privire la eforturile de destabilizare. El a menționat că este esențial ca cetățenii să înțeleagă că anumite manevre politice sunt instigate de Rusia.
Deși afirmațiile actuale sunt ferme, raportul din 2020 al Comisiei parlamentare pentru informații și securitate a indicat faptul că guvernul britanic nu a reușit să stabilească oficial dacă Rusia s-a amestecat în referendumul Brexitului. Totuși, același raport a constatat că Rusia a încercat să influențeze referendumul pentru independența Scoției din 2014. În acea ocazie, alegătorii au respins inițiativa de separare, într-un context în care Moscova a negat anterior orice implicare, invocând o isterie antirusească.
Andy Burnham a menționat că ar putea face campanie pentru revenirea Marii Britanii în UE la următoarele alegeri generale. Această posibilitate redeschide dezbaterea asupra apartenenței la blocul european, după ce în 2016 britanicii au votat cu 52% la 48% pentru ieșirea din UE. Decizia de atunci a aruncat țara într-o criză politică fără precedent de după Al Doilea Război Mondial, afectând structura strategică a regiunii.
Contextul tensiunilor cu Moscova rămâne ridicat la nivel european, în timp ce lideri precum Emmanuel Macron continuă să acuze Rusia că refuză un armistițiu energetic autentic. Aceste dinamici de securitate și energie subliniază vulnerabilitățile democrațiilor europene în fața presiunilor externe, într-un climat în care interferențele politice sunt privite ca un instrument de destabilizare a stabilității continentale.
