Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a prezentat la New York, în cadrul unei discuții organizate de Atlantic Council, strategia României pentru următorii cinci ani. Această viziune pune accent pe evoluția economică a țării și pe capacitatea de a deveni un punct de legătură strategic între Uniunea Europeană și statele din vecinătatea estică, incluzând regiunea Caucazului de Sud.
Evoluția indicatorilor macroeconomici a fost utilizată ca argument principal pentru a demonstra experiența României în procese de transformare profundă. Oana Țoiu a subliniat că, începând cu anii ’90, PIB-ul României a crescut de peste zece ori, un fenomen rar în care o singură generație reușește să adăugă un zero la creșterea produsului intern brut. După momentul aderării la Uniunea Europeană și accesul la piața unică, PIB-ul țării s-a triplat.
În perioada următoare, România urmărește să își consolideze rolul de hub de conectivitate regională prin investiții masive. Planul de investiții menționat de ministru depășește suma de 50 de miliarde. Acest proces de dezvoltare include finalizarea unor proiecte de infrastructură critice, precum autostrăzi și căi ferate, care sunt esențiale pentru a asigura conexiunile directe cu Republica Moldova și cu Ucraina.
Parteneriatul strategic cu Statele Unite este prezentat ca o relație care depășește domeniul securității tradiționale, extinzându-se către energie și infrastructură. România poate oferi investitorilor americani acces la piața unică europeană, dar și conexiuni către Balcanii de Vest și către piețele din Caucazul de Sud prin intermediul Mării Negre. Această poziționare ar putea muta țara de la marginea geografică a Europei spre centrul Uniunii Europene.
În sectorul energetic, Coridorul Vertical este identificat ca o infrastructură cheie pentru consolidarea legăturii economice dintre SUA și Europa. Oana Țoiu a explicat faptul că acest coridor reprezintă o modalitate prin care gazul natural lichefiat, provenit din SUA, poate ajunge pe piețele europene. În acest context, rolul principal pe care România îl asumă este cel de țară de tranzit pentru aceste resurse energetice strategice.
Procesul de integrare regională și dezvoltarea infrastructurii de transport și energie reprezintă piloni centrali pentru securitatea energetică a continentului. Prin proiecte de conectivitate și prin rolul de hub, statele din flancul estic al NATO și UE își întăresc reziliența în fața provocărilor geopolitice. Această strategie de infrastructură este esențială pentru stabilitatea economică și pentru fluxul de resurse între partenerii transatlantici și piețele emergente din est.
