Administrația Trump pare pregătită să extindă subiectele negocierilor pentru încheierea războiului din Ucraina, incluzând prezența militară a NATO în Europa de Est. Donald Trump a indicat, după o întâlnire privată la Casa Albă cu Kirill Dmitriev, că viitorul acord va implica nu doar Ucraina, ci ar putea implica întreaga Europă. Această abordare ar putea aduce pe masa discuțiilor vechea cerință a lui Vladimir Putin privind demilitarizarea flancului estic al alianței.
Jared Kushner a explicat că acest nou cadru de securitate europeană ar trebui să abordeze preocupările de securitate ale tuturor părților și să se bazeze pe măsuri reciproce de reducere a riscurilor de escaladare. Totuși, oficialii din Varșovia, Vilnius și Tallinn manifestă scepticism, considerând că aceste preocupări vizează obiecțiile Rusiei față de prezența trupelor aliate. Polonia, care negociază o bază americană permanentă, se află într-o poziție vulnerabilă în acest scenariu.
Moscova solicită de la decembrie 2021 o nouă arhitectură a securității europene, cerând NATO să își retragă forțele la pozițiile din 1997. Deoarece România a aderat la NATO în 2004, o astfel de retragere ar include și teritoriul român, ducând la limitarea capacităților de descurajare la Marea Neagră. Iuri Ușakov, consilierul de politică externă al lui Putin, a reiterat recent această necesitate de revenire la poziționarea de dinaintea anului 1997.
Din punct de vedere strategic, Washingtonul ar putea susține aceste schimbări pentru a permite Pentagonului să își concentreze resursele pe China. Europa ar trebui astfel să își asume responsabilitatea principală pentru apărarea convențională, având resursele economice necesare. Totuși, reducerea poverii militare a SUA prin limitarea staționării trupelor pe flancul estic reprezintă o concesie substanțială față de Moscova, fără un beneficiu clar pentru Washington.
Volodimir Zelenski a avertizat că orice pas înapoi în materie de securitate reprezintă un semn de slăbiciune pentru alianță, în timp ce Radosław Sikorski a comparat situația actuală cu ultimatumurile Rusiei din 2021. Deși Kushner asigură că NATO rămâne esențială, există temeri că SUA ar putea limita desfășurarea propriilor forțe, lăsând statele precum România și Polonia doar cu drepturi de membre, dar fără protecție militară reală.
În cadrul alianței, deciziile privind modificarea aranjamentelor de apărare colectivă necesită acordul tuturor membrilor, nu doar al Statelor Unite. România, fiind membră din 2004, este direct afectată de orice tentativă de revenire la structura de securitate din 1997. Această problemă rămâne un punct critic în discuțiile despre viitoarea arhitectură a securității europene, într-un moment în care decidenții de la nivelul NATO și UE solicită o consultare directă.
