Autoritățile din Danemarca pregătesc un plan prin care magazinele IKEA ar putea fi transformate în adăposturi de urgență sau spitale temporare în cazul unor crize majore. Această inițiativă face parte dintr-un efort european extins de a implica firmele private în pregătirea pentru situații de urgență, precum penele de curent, inundațiile sau atacurile asupra infrastructurii critice. Planul vizează utilizarea capacităților logistice ale retailerului pentru a asigura funcționarea societății în momente de instabilitate.
În cadrul acestui model, restaurantele din cadrul magazinelor ar putea asigura mesele, în timp ce generatoarele ar menține clădirile funcționale. Paturile suplimentare ar putea fi asamblate rapid folosind pachetele plate disponibile pe rafturile depozitelor. IKEA face parte din Coaliția Companiilor pentru Pregătirea în Situații de Criză din Danemarca, o rețea ce inventoriază resursele private, de la provizii alimentare până la camioane și personal specializat. Maja Broloes, directoarea executivă a rețelei, subliniază că IKEA este un exemplu relevant datorită spațiului, mărfurilor și facilităților de preparare a hranei.
Această strategie reflectă o schimbare de paradigmă în securitatea europeană, guvernele căutând sprijin în mediul de afaceri pentru a completa capacitățile forțelor armate și ale serviciilor de urgență. Urgența acestor demersuri este accentuată de valul de acte de sabotaj și atacuri cibernetice asociate de oficialii europeni cu războiul hibrid al Rusiei. Serviciul de informații al Danemarcei a avertizat că Rusia ar putea intensifica astfel de activități împotriva statelor NATO și a altor țări occidentale, deși Moscova respinge aceste acuzații.
Implementarea acestui concept are deja precedente practice, precum transformarea unui magazin IKEA într-un adăpost pentru peste 600 de persoane în timpul inundațiilor din Valencia, Spania, în octombrie 2024. În Danemarca, rețeaua de companii implicată cuprinde peste 200 de entități, de la retail la telecomunicații, reprezentând peste 300.000 de angajați. Pentru a încuraja participarea, se înființează un mecanism de compensare susținut de stat, prin care rambursarea cheltuielilor va fi stabilită de la caz la caz pentru companiile care își pun resursele la dispoziție.
Tendința de securitate prin implicarea sectorului privat este observată și în alte state europene. Estonia impune prin lege ca 300 de companii să mențină serviciile esențiale în timpul crizelor, în timp ce în Polonia anumite firme sunt obligate să pună vehicule și utilaje la dispoziția forțelor armate. În Finlanda, există deja o rețea formată din autorități, organizații neguvernamentale și companii care colaborează pentru a asigura securitatea aprovizionării în perioade critice.
Strategia de pregătire a Uniunii Europene, lansată în martie 2025, încurajează statele membre să colaboreze mai strâns cu mediul de afaceri. Această abordare strategică urmărește crearea unor puncte de contact unice pentru autorități, facilitând identificarea rapidă a resurselor private necesare în caz de criză, fie că este vorba despre logistică, hrană sau infrastructură de bază.
