Uniunea Europeană analizează, prin consultări diplomatice confidențiale, un plan de răspuns în cazul în care un atac hibrid ar provoca pierderi masive de vieți omenești pe teritoriul unui stat membru. Ambasadorii celor 27 de state membre au discutat în ultimele săptămâni despre mecanismele de acțiune necesare în astfel de scenarii de criză. Reuniunile au fost organizate într-un format extrem de restrâns, fără utilizarea telefoanelor mobile sau participarea asistenților, pentru a proteja informațiile sensibile.
Intensificarea acestor discuții a fost determinată de incidentul de la aeroportul din Leipzig, Germania, unde în luna august a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili. Acest eveniment a amplificat temerile că operațiunile de sabotaj pot degenera în tragedii de proporții. Un diplomat european de rang înalt a subliniat necesitatea pregătirii pentru scenarii grave, în timp ce un alt oficial a avertizat că, având în vedere amploarea acțiunilor Rusiei, apariția victimelor este inevitabilă.
Discuțiile se concentrează pe trei piloni esențiali: mobilizarea rapidă a echipelor de intervenție, asigurarea sprijinului financiar european pentru statul atacat și coordonarea comunicării publice în primele ore ale unei crize. Deși UE are deja mecanisme pentru atacuri cibernetice sau ingerințe electorale, noutatea constă în abordarea scenariilor care implică pierderi umane directe. Teija Tiilikainen, directoarea Centrului European de Excelență pentru Combaterea Amenințărilor Hibride, a menționat că riscul poate apărea fie prin acțiuni deliberate, fie prin efecte neintenționate ale sabotajelor.
Propunerile Comisiei Europene, precum instituirea unui protocol de securitate pentru urgențe sau crearea unui Consiliu European de Securitate, au generat însă diviziuni între statele membre. Criticii se tem că aceste structuri propuse de Ursula von der Leyen ar putea crea o confuzie decizională și ar putea concura cu rolul NATO. Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, a avertizat că suprapunerea responsabilităților ar putea întârzia reacțiile vitale în momentele de criză extremă.
O altă problemă majoră vizează securitatea datelor, unii diplomați de pe flancul estic exprimându-și reticența de a partaja informații sensibile în cadrul Coreper. Există temeri că datele ar putea ajunge la autoritățile ruse sau în presă, invocând precedente legate de transmiterea unor informații către Moscova. Din acest motiv, unele state preferă să păstreze discuțiile critice pentru cadrul NATO, unde procedurile de protecție a datelor clasificate sunt deja consacrate.
Contextul securității europene este marcat de o creștere a tensiunilor prin diverse acțiuni de destabilizare. Acestea includ atacuri cu drone asupra navelor comerciale în Marea Neagră, incendii suspecte la instalații de comunicații Starlink în Polonia și tentative de amplasare a dispozitivelor incendiare în centre logistice europene. Aceste evenimente, deși nu au toate o atribuire confirmată, alimentează preocuparea pentru vulnerabilitatea infrastructurii critice a continentului în fața amenințărilor hibride.
