Premierul Ungariei, Péter Magyar, a utilizat un discurs în fața Parlamentului de la Budapesta pentru a critica dur situația financiară a României. Liderul ungar a menționat România, alături de Franța, ca exemple negative ale gestionării defectuoase a resurselor publice. Conform declarațiilor sale, deficitele bugetare excesive, corupția și risipa banilor publici reprezintă riscuri majore care pot împinge statele europene către o criză financiară generalizată.
În cadrul intervenției sale, Péter Magyar a subliniat consecințele pe termen lung ale cheltuielilor publice necontrolate. Acesta a afirmat că exemplele Franței și ale României demonstrează ce se întâmplă atunci când un guvern nu reușește, ani la rând, să controleze cheltuielile, corupția și furtul. Discursul său a vizat direct modul în care au fost administrate finanțele publice în România în ultimii ani, invocând lipsa disciplinei bugetare ca o provocare pentru stabilitatea europeană.
Situația fiscală a României este marcată de un deficit bugetar semnificativ, care depășește limitele impuse de Uniunea Europeană. Conform prognozelor Comisiei Europene, deficitul României ar putea ajunge la 9,3% din PIB în 2024, scăzând ulterior la 7,9% în 2025 și la 6,2% în 2026. Chiar și la nivelul de 5,8% estimat pentru 2027, indicatorul ar rămâne mult peste pragul de 3% din PIB stabilit de regulile fiscale europene, impunând presiuni asupra deciziilor Guvernului.
În contrast cu aceste cifre, guvernul condus de Péter Magyar propune o strategie de consolidare fiscală pentru Ungaria. Obiectivul este reducerea deficitului de la aproximativ 7,5% din PIB în 2026 la 4,9% în 2027. Acest plan vizează și pregătirea Ungariei pentru adoptarea monedei euro, cu o țintă de a aduce deficitul sub pragul de 3% până în 2030, ceea ce ar putea permite aderarea la zona euro în perioada 2032-2033.
Pentru a finanța măsuri sociale costisitoare, precum majorări ale pensiilor și salariilor, Péter Magyar mizează pe venituri fiscale noi. Planul include introducerea unui impozit pe avere, creșterea impozitului pe profit de la 9% la 11% pentru firmele cu cifre de afaceri de peste 500 de milioane de euro și taxarea companiilor energetice. De asemenea, premierul estimează că limitarea corupției și a risipei ar putea genera economii de 1,5% din PIB.
Regulile fiscale ale Uniunii Europene impun statelor membre să mențină un deficit bugetar sub pragul de 3% din PIB pentru a asigura stabilitatea economică. În România, gestionarea acestui indicator rămâne o provocare majoră, având în vedere prognozele Comisiei Europene care indică valori mult peste acest limitativ pentru următorii ani. Echilibrarea bugetului necesită o gestionare atentă a cheltuielilor publice și a veniturilor fiscale.
