Pentagonul va organiza luna viitoare în Polonia un grup de lucru destinat discuțiilor despre transformarea Alianței Nord-Atlantice. Întâlnirea, care urmează să fie condusă de Elbridge Colby, șeful departamentului pentru politici de apărare al Pentagonului, va include doar un număr limitat de state membre. Din această selecție au fost excluse țări cu roluri cheie în cadrul organizației, printre acestea România, Franța și Marea Britanie, precum și statele baltice.
Printre țările care au primit invitația de la americani se numără Polonia, țara gazdă, alături de Germania, Țările de Jos, Norvegia, Suedia și Finlanda. Aceste state fac parte din ceea ce se numește „Grupul Bergen”. Excluderea României și a altor membri importanți, precum Franța sau Marea Britanie, este justificată de faptul că administrația americană a aplicat criterii foarte specifice pentru selectarea aliaților, axate pe capabilitățile militare și nivelul cheltuielilor pentru apărare.
Elbridge Colby a descris anterior „Grupul Bergen” ca fiind o adunare selectivă de persoane cu performanțe înalte, având rolul de a modela viitorul NATO. Conform declarațiilor sale, invitația este rezervată aliaților care își îndeplinesc angajamentele de cheltuieli prevăzute în Tratatul de la Haga și care posedă amploarea necesară pentru a contribui activ. Această abordare reflectă viziunea administrației Trump, care prioritizează țările care s-au aliniat cu obiectivele economice și politice ale SUA.
Oficialii americani nu au oferit detalii despre natura exactă a acestei reuniuni, însă există indicații că aceasta va reprezenta o a doua versiune a formatului Grupului Bergen. Prima rundă de discuții a avut loc în luna iunie, moment în care atât Regatul Unit, cât și Franța au exercitat presiuni pentru a fi incluse în procesul de decizie. Noua reuniune din Polonia pare să consolideze această structură de consultare restrânsă.
Proiectul de remodelare a Alianței, numit de Washington „NATO 3.0”, presupune schimbări structurale majore în securitatea europeană. Conform viziunii SUA, guvernele europene ar trebui să își crească semnificativ bugetele de apărare la un nivel de 5% din PIB. În acest scenariu, statele europene ar trebui să își asume responsabilitatea principală pentru securitatea continentului, permițând Washingtonului să își concentreze resursele strategice pe rivalitatea cu China.
Această strategie de restructurare a priorităților de apărare marchează o schimbare de paradigmă în relația dintre Statele Unite și aliații europeni. Prin impunerea unor criterii stricte de performanță financiară și militară, Washingtonul urmărește să redefinească modul în care responsabilitatea pentru securitatea colectivă este distribuită în cadrul NATO, mutând centrul de greutate al eforturilor de apărare către statele europene care îndeplinesc aceste noi standarde.
