Parlamentul European a adoptat marți, la Strasbourg, un raport inițiativ prin care solicită statelor membre accelerarea implementării rețelei de transport feroviar de mare viteză. Această decizie vizează conectarea eficientă a Europei prin linii moderne, venind ca o succesiune a unei comunicări a Comisiei Europene din noiembrie 2025. Strategia centrală urmărește legarea tuturor capitalelor din Uniunea Europeană prin trenuri capabile să atingă viteze ridicate, facilitând astfel mobilitatea pe continent.
Eurodeputatul Gheorghe Falcă, membru al Comisiei pentru transport și turism (TRAN), a subliniat că proiectul presupune utilizarea unei rețele de cale ferată moderne, unde trenurile trebuie să circule cu o viteză minimă de 250 km/h. Obiectivul este ca conexiunile strategice, precum cea dintre București și Budapesta sau Sofia, să fie finalizate până în anul 2040. Implementarea acestui plan ar putea reduce timpul de deplasare de la București la Budapesta cu peste 6 ore, oferind avantaje logistice semnificative.
În cadrul procesului legislativ, Parlamentul European a votat o solicitare către statele membre pentru a urgenta realizarea studiilor necesare, care pot fi finanțate atât din fonduri naționale, cât și europene. România a finalizat deja studiul de traseu către Budapesta și Sofia. În plus, România, Grecia și Bulgaria au semnat recent un acord de parteneriat la Bruxelles pentru a avansa studiile și pentru construcția a trei poduri noi peste Dunăre, integrând astfel infrastructura feroviară cu cea de pasaje fluviale.
Gheorghe Falcă a avertizat că România se află în întârziere atât la nivelul infrastructurii de viteză medie, cât și la cea de mare viteză, având nevoie de o gestionare mai serioasă a studiilor de fezabilitate. Pe de altă parte, eurodeputatul Ștefan Mușoiu, raportor în umbră, urmărește reducerea decalajelor dintre Est și Vest, propunând ca o călătorie de la Paris sau Madrid către București să dureze sub 24 de ore. Acesta subliniază necesitatea unei concurențe sporite, a sustenabilității și a unor costuri accesibile pentru pasageri.
Pentru a atinge aceste obiective pe termen lung, se estimează că nivelul investițiilor trebuie să crească până la aproximativ 340-350 de miliarde de euro până în 2040. Ștefan Mușoiu a menționat că industria feroviară din Uniunea Europeană generează anual venituri de 45 de miliarde de euro și asigură circa 2 milioane de locuri de muncă. Totodată, acesta a cerut un tratament fiscal echitabil, argumentând că există diferențe de costuri între călătoriile efectuate cu avionul și cele realizate cu trenul.
Dezvoltarea transportului feroviar de mare viteză face parte dintr-un context mai larg de modernizare a infrastructurii de transport în cadrul Uniunii Europene, unde integrarea rețelelor naționale este esențială pentru securitatea și competitivitatea economică. Această tranziție către soluții de transport sustenabile este susținută de politicile europene de decarbonare, care prioritizează modul de transport feroviar în detrimentul celui aerian pentru a reduce amprenta de carbon a continentului.
