Ministrul interimar al Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a avertizat că absența unui nivel educațional adecvat expune societatea la tacticile de dezinformare utilizate de Rusia. Într-o intervenție susținută la Atlantic Council, în New York, aceasta a subliniat că securitatea unui stat nu se limitează doar la dotările militare convenționale. Pentru Oana Țoiu, protecția teritorială trebuie să fie completă, acoperind atât domeniul fizic, cât și cel al percepțiilor și al accesului la informații corecte.
În cadrul discuțiilor, Oana Țoiu a explicat faptul că România urmărește dezvoltarea unei baze de producție în domeniul apărării. Obiectivul este ca achizițiile de echipamente, realizate prin bugetul național sau prin instrumentul SAFE, să genereze locuri de muncă locală. Ministrul a menționat că evaluarea noilor achiziții nu se mai face doar pe baza caracteristicilor tehnice, ci și pe baza capacității de a transforma România într-un furnizor pentru partenerii strategici.
Strategia propusă de ministrul interimar presupune crearea unui flux financiar sustenabil prin industria de apărare. Acest mecanism ar permite țării să aloce resurse mai mari pentru securitate, fără a sacrifica investițiile în alte domenii esențiale pentru societate. Prin dezvoltarea producției interne și a exporturilor de tehnologie militară, România ar putea genera venituri care să susțină atât creșterea economică, cât și necesitățile de apărare de pe termen lung.
Oana Țoiu a avertizat că, deși un stat poate deține avioane, tancuri și nave, acesta rămâne vulnerabil pe un alt teren tactic dacă nu investește în oameni. Ea a comparat protecția steagului pe uscat, în aer sau pe apă cu necesitatea de a proteja opiniile și percepțiile cetățenilor. Fără o educație solidă, populația rămâne susceptibilă la manipularea informațiilor, ceea ce compromite reziliența națională în fața atacurilor hibride.
Eforturile de consolidare a securității naționale se încadrează într-un context de gestionare a riscurilor multiple. Pe lângă amenințările de dezinformare, România se confruntă cu provocări structurale, precum declinul demografic major, care ar putea reduce populația cu până la 25%. Aceste schimbări demografice sunt considerate o vulnerabilitate pentru securitatea țării, impunând o abordare integrată care să combine apărarea militară cu stabilitatea socială și educațională.
Ministerul de Externe și alte instituții de stat urmăresc menținerea echilibrului între dotarea militară și dezvoltarea capitalului uman. Această abordare strategică vizează transformarea industriei de apărare dintr-un centru de consum într-un motor de creștere economică. Prin integrarea educației în arhitectura de securitate, România încearcă să își consolideze poziția în cadrul parteneriatelor internaționale și să reducă expunerea la influențele externe.
