Emisari ai administrației Trump și oficiali ruși au purtat discuții despre atragerea unor investitori americani în proiectul conductelor Nord Stream. Întâlnirile au avut loc la Moscova și la New York în ultimele săptămâni, implicând Jared Kushner, trimisul special al SUA, și Kirill Dmitriev, reprezentantul special al lui Vladimir Putin. Obiectivul central pare a fi utilizarea relațiilor de afaceri ca instrument pentru restabilirea păcii prin fluxuri de energie către Europa.
Jared Kushner consideră că aceste conexiuni economice sunt esențiale pentru medierea unui armistițiu între Rusia și Ucraina. Un astfel de parteneriat ar permite companiilor din Statele Unite să profite de fluxurile energetice imediat ce conflictul se încheie. Totuși, un oficial al Casei Albe a precizat că orice acord va trebui negociat cu DFC și cu Trezoreria, asigurând beneficii contribuabililor americani, deși a negat existența unor discuții recente specifice despre Nord Stream.
Pe lângă infrastructura gazelor, discuțiile au vizat și vânzarea unui portofoliu de active deținute de compania Lukoil, incluzând rafinării de petrol și stații de benzină. Planul presupune ca un consorțiu format din DFC, investitori din Qatar și Emiratele Arabe Unite să achiziționeze aceste active. În schimb, autoritățile americane ar putea ridica sancțiunile aplicate, în timp ce Steve și Jared au colaborat cu DFC pentru a negocia o cotă din profituri pentru Statele Unite.
Proiectul se confruntă cu obstacole juridice și politice majore, deoarece conductele Nord Stream sunt în prezent sancționate de SUA și de UE. Germania, principalul consumator de energie din Europa, a declarat că a găsit alternative și că redeschiderea conductelor nu este dorită de guvern. Parlamentarul german Michael Kellner a avertizat că un astfel de acord ar putea fi unul „murdar”, care va costa scump Europa, deoarece profiturile ar fi împărțite între americani și ruși.
Din punct de vedere structural, Nord Stream este controlat în proporție de 51% de Gazprom, restul acțiunilor fiind deținute de entități germane, franceze și olandeze. Germania își achiziționa peste jumătate din gazul necesar prin aceste conducte înainte de invazia din februarie 2022, însă infrastructura a fost distrusă prin explozii subacvatice în septembrie 2022. În prezent, poziția oficială a Berlinului este de opoziție, în ciuda susținerii proiectului de către partidul Alternativa pentru Germania (AfD).
Contextul geopolitic actual este marcat de o neîncredere profundă a Europei față de intențiile Moscovei. Șefii a cinci agenții de spionaj europene au raportat că Rusia ar putea folosi discuțiile cu SUA pentru a promova acorduri comerciale, în loc să prioritizeze un armistițiu rapid. Această dinamică pune sub presiune securitatea energetică a unor țări precum Polonia și statele baltice, care resping orice legătură cu Rusia.
