Generalul (r) Virgil Bălăceanu a solicitat o intervenție legislativă urgentă pentru a introduce sancțiuni specifice împotriva actelor de sabotaj în România. Această recomandare vine în urma informațiilor furnizate de SRI privind dezascrierea unei rețele coordonate direct de Rusia, care a încercat să afecteze fabrica de armament de la Carfil. Expertul subliniază că legislația actuală prezintă lacune care pot facilita astfel de acțiuni hibride împotriva infrastructurii de apărare.
Virgil Bălăceanu a explicat faptul că actul de sabotaj a fost eliminat din Codul Penal încă din anul 1990. Înainte de această schimbare, fapta era sancționată cu pedepse cuprinse între 15 și 20 de ani de închisoare. Fără o actualizare rapidă a normelor juridice, cei care comit astfel de acte, având în spate agenția Federației Ruse, nu vor putea fi pedepsiți suficient de aspru, ceea ce ar putea încuraja continuarea acestor operațiuni de destabilizare.
Analizând scopul acestor atacuri, generalul în rezervă a menționat că acestea vizează elemente din industria de apărare europeană. Deși incendierea de la Carfil nu a avut loc direct la o întreprindere din portofoliul Romarm, ci în apropiere, riscul rămâne ridicat. Virgil Bălăceanu a avertizat că se așteaptă la o intensificare a acestor acțiuni, menționând că Brașovul ar fi fost o altă țintă planificată, având în vedere platformele industriale precum IAR Ghimbav.
Pentru a asigura o securitate eficientă, specialistul propune o strategie bazată pe prevenție și colaborare. El consideră că serviciile secrete, precum SRI, Ministerul de Interne sau Direcția Generală de Informații a Apărării, nu pot acoperi singure întreaga infrastructură critică. Este necesară o conlucrare strânsă între autorități și investiții suplimentare din partea întreprinderilor în măsuri de protecție, pentru a securiza facilitățile industriale de apărare împotriva infiltrațiilor.
Prevenirea acestor acte necesită o abordare la nivelul întregii societăți, nu doar prin intervenția serviciilor de informații. Virgil Bălăceanu a subliniat importanța de a identifica modul în care executanții sunt racolați de agențiile rusești pentru a stopa procesul înainte ca daunele să fie produse. Protecția infrastructurii de apărare și a celor care asigură securitatea acestor facilități reprezintă un pilon esențial în contextul actual de securitate regională.
Aceste acțiuni de sabotaj se încadrează în cadrul conflictelor hibride, unde țintele includ adesea infrastructura critică și lanțurile de aprovizionare militare. În România, securitatea acestor facilități este monitorizată constant de serviciile de informații naționale, în contextul tensiunilor geopolitice din regiune care pun presiune pe capacitățile de producție de apărare ale NATO și ale aliaților europeni.
