Sociologul Remus Ștefureac a analizat situația de securitate din România după ce serviciile de informații au dezvăluit o rețea de sabotori coordonată de Moscova. Analiza sa vine în urma comunicatului SRI privind un act de sabotaj care a vizat fabrica de armament Carfil din județul Brașov. Șeful INSCOP susține că aceste acțiuni reprezintă veritabile acte de război, impunând necesitatea unor măsuri urgente pentru demascarea celor care lucrează în favoarea Rusiei pe teritoriul țării.
Remus Ștefureac explică faptul că România se confruntă cu o strategie de război hibrid și spionaj, un concept moștenit din perioada sovietică și utilizat intens de serviciile rusești. Această metodă combină dezinformarea, propaganda și influența politică cu forme agresive de sabotaj fizic și diversiune. Sociologul menționează că arsenalul de război utilizat încalcă grav suveranitatea României, precum și a Uniunii Europene și a NATO, incluzând și incursiunile dronelor de război rusești în apele teritoriale.
Conform analizei, comunicatul de presă emis de SRI privind incendierea fabricii din Brașov constituie o premieră prin unitatea instituțională manifestată. Serviciile SRI, DGIA, MApN, MAI și DIICIT confirmă oficial, prin anchete judiciare, că Rusia desfășoară agresiuni grave pe teritoriul României. Remus Ștefureac subliniază că aceste acțiuni sunt acte de război față de care România are obligația de a se apăra împreună cu aliații săi din cadrul NATO și al Uniunii Europene.
Sociologul consideră că România se află într-un punct de inflexiune, trecând de la reacții moderate la o necesitate de clarificare. Până în prezent, menținerea unei stări de ambiguitate în spațiul public a permis instrumentelor propagandistice ale Kremlinului să influențeze opinia publică. Această confuzie a afectat sprijinul populației pentru măsurile de protecție și apărare, oferind liderilor politici și influenceriilor posibilitatea de a întreține o stare de incertitudine în societate.
Remus Ștefureac își exprimă speranța că elitele politice vor deveni mai hotărâte în poziționarea lor față de Rusia după acest moment de clarificare. El susține că populația trebuie să înțeleagă cine reprezintă amenințarea reală pentru prosperitate și libertate. În acest context, sociologul propune o eficiență sporită în demascarea unor figuri locale pe care le numește „suveraniști”, susținând că aceștia pot acționa din oportunism, prostie sau trădare de țară.
Contextul securitar actual este marcat de o creștere a tensiunilor legate de războiul hibrid și de vulnerabilitățile infrastructurii critice. În cadrul doctrinei de apărare, gestionarea riscurilor de sabotaj și protejarea suveranității teritoriale sunt elemente esențiale pentru stabilitatea statelor membre NATO și UE. Aceste acțiuni de sabotaj fizic sunt utilizate strategic pentru a destabiliza ordinea publică și a diminua capacitatea de răspuns a instituțiilor de apărare națională.
