Mario Draghi a declarat că raportul său privind competitivitatea Uniunii Europene a devenit și mai relevant la doi ani de la publicare. Într-un interviu acordat Bloomberg, fostul președinte al BCE a subliniat că, deși Europa este acum mai conștientă de problemele sale structurale, continuă să se deplaseze cu o viteză prea mică în raport cu schimbările tehnologice. Această evoluție lentă este critică, în special în domeniul inteligenței artificiale, unde continentul rămâne în urma marilor puteri economice.
În ceea ce privește tehnologia, Draghi a punctat că Europa se află în urma Statelor Unite și a Chinei în dezvoltarea modelelor de inteligență artificială de frontieră. Totuși, el susține că UE nu a pierdut complet competiția tehnologică, deoarece poate recupera în sectoare precum securitatea cibernetică, sănătatea sau utilizarea tehnologiei în industrie. Avantajul european rezidă în sectorul manufacturier bine automatizat, Europa reprezentând aproximativ 20% din piața mondială a automatizării industriale, ceea ce ar putea permite integrarea roboticii cu modelele AI open-source.
Fostul premier al Italiei a observat că s-a produs o schimbare de mentalitate, dispărând automulțumirea care domina în rândul liderilor de state și companiilor la momentul elaborării raportului. Deși există acum o percepție a urgenței, Draghi critică capacitatea instituțiilor europene de a transforma acest sentiment în decizii rapide. El a menționat că viteza nu este o calitate definitorie a procesului decizional european, deși în sectorul privat se observă o integrare din jos în sus prin fuziuni și achiziții.
Din perspectiva strategică, Draghi a explicat de ce Statele Unite nu au nevoie de un document similar, deoarece economia americană aplică deja multe dintre recomandările sale privind inovarea și energia. SUA beneficiază de un avantaj major fiind exportator net de energie, spre deosebire de Europa, unde energia reprezintă o componentă majoră a facturii de import. Pentru SUA, principalele vulnerabilități rămân creșterea deficitului și a datoriei publice, în timp ce Europa trebuie să își diversificie parteneriatele comerciale pentru a reduce dependența de China.
Dependența comercială a Uniunii Europene este semnificativ mai mare decât cea a marilor puteri, comerțul reprezentând peste 50% din PIB-ul Europei. În comparație, în SUA acest indicator este de aproximativ 27%, iar în China se situează între 31% și 32%. Din acest motiv, Draghi recomandă construirea de noi relații cu parteneri precum India, Canada, Mercosur, Chile, Australia sau Asia de Sud-Est, utilizând accesul la piața europeană de 450 de milioane de oameni ca instrument de negociere.
Contextul economic global impune o adaptare rapidă a lanțurilor de aprovizionare, în special pentru materiile prime critice precum pământurile rare. Europa se confruntă cu necesitatea de a securiza accesul la resurse pentru a nu rămâne vulnerabilă în fața fluctuațiilor geopolitice. Această diversificare este esențială pentru menținerea competitivității industriale într-un regim de comerț mondial tot mai contestat și fragmentat.
