Serviciul de Informații Externe (SIE) se confruntă cu critici privind eficiența și modul de comunicare în contextul riscului crescut de un atac al Rusiei asupra unui stat NATO. În timp ce liderii europeni pregătesc populațiile pentru un posibil conflict violent, instituția românească este acuzată de o ambiguitate strategică ce nu oferă claritate decidenților politici. Directorul SIE, Gabriel Vlase, nu a fost audiat niciodată public în Parlament pe tema evaluărilor de intelligence privind securitatea internațională.
Lipsa de transparență afectează capacitatea cetățenilor de a înțelege performanța serviciului în gestionarea unor crize majore precum războiul ruso-georgian din 2008, Euromaidan din 2013 sau anexarea Crimeei în 2014. Nu există dovezi clare dacă SIE a prezis corect invazia din februarie 2022 sau dacă estimează actual amenințările rusești. Această situație contrastează cu modelul european, unde serviciile de informații comunică strategic pentru a avertiza decidenții cu privire la intențiile Kremlinului.
Președintele Nicușor Dan a adoptat o poziție care diferă de avertismentele liderilor europeni, precum premierul polonez Donald Tusk. Întrebat de CNN, Dan a declarat că un atac direct al Rusiei asupra unui stat NATO nu este foarte probabil în următorii unul-doi ani. Această abordare este criticată pentru o încredere excesivă în aliatul american și pentru lipsa unor evaluări concise privind atacurile agresive rusești desfășurate în zona Mării Negre.
Problema securității naționale este agravată de creșterea narațiunilor pro-ruse în spațiul public sub mandatul lui Dan. Parlamentul nu a inițiat anchete privind acțiunile maligne rusești în timpul alegerilor prezidențiale din 2024, iar președintele nu a manifestat un interes major pentru lămurirea acestor controverse. Există suspiciuni că SIE menține, în mod discret, o politică de hedging, similară cu cea a fostului președinte Ion Iliescu, încercând să mențină relații atât cu Vestul, cât și cu Estul.
În perioada premergătoare războiului din Ucraina, serviciile de informații suedeze au fost criticate pentru eșecul de a avertiza la timp decidenții. Ca urmare, o comisie guvernamentală a recomandat în iunie 2025 o reformă profundă și crearea unei noi agenții de informații externe. Această măsură vizează evitarea unor erori de intelligence similare în contextul războiului de agresiune al Rusiei asupra Europei, asigurând o protecție mai eficientă a intereselor naționale.
Contextul securitar regional este marcat de o volatilitate extremă, reflectată în incidente precum găsirea unor resturi de dronă în Lituania după încălcarea spațiului aerian. Aceste evenimente confirmă faptul că amenințările hibride sunt o realitate constantă la granițele NATO. În acest peisaj geopolitic tensionat, capacitatea serviciilor de informații de a anticipa mișcările agresive ale marilor puteri devine un factor critic pentru stabilitatea statelor europene.
