Kim Yo Jong, una dintre figurile centrale ale regimului de la Phenian, a reacționat dur la adresa celor care solicită Coreei de Nord renunțarea la arsenalul său nuclear. Într-un comunicat transmis prin agenția oficială KCNA, sora liderului Kim Jong Un a calificat drept „imbecili” pe cei care susțin că dezesistența de la armele nucleare este o opțiune viabilă. Declarațiile sale vin într-un moment în care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) organizează reuniunea sa generală anuală la Viena.
Kim Yo Jong a subliniat faptul că statutul de putere nucleară al țării este unul permanent și ireversibil, nefiind susceptibil de schimbare. Ea a descris noile apeluri pentru denuclearizare drept „prostii obișnuite”, afirmând că cei care promovează aceste idei nu înțeleg legile lumii. Conform declarațiilor sale, poziția de stat dotat cu arme nucleare este absolută și nu poate fi pusă sub semnul întrebării de nicio entitate externă.
Ea a susținut că arsenalul nuclear reprezintă un element esențial pentru securitatea regimului și contribuie la garantarea păcii. „Poziția (Coreei de Nord) ca stat dotat cu arme nucleare este absolută și nu poate fi pusă sub semnul întrebării de nimic, iar existența sa puternică contribuie în mod semnificativ la descurajarea actelor scandaloase ale ticăloșilor internaționali”, a declarat Kim Yo Jong. Această poziție este susținută și de faptul că statutul de putere nucleară a fost inclus în Constituția nord-coreeană în anul 2023.
Regimul de la Phenian consideră că prezența acestui arsenal este singura garanție a supraviețuirii sale în fața amenințărilor externe. Kim Yo Jong a menționat că acest statut nu se poate schimba „nici măcar cu o iota”, consolidând ideea că arsenalul este un pilon de securitate. Această strategie de deterrent este utilizată pentru a preveni acțiunile marilor puteri și pentru a asigura stabilitatea internă a regimului de la Phenian.
Istoria programului nuclear al Coreei de Nord este marcată de un parcurs de dezvoltare accelerat de la primul test efectuat în 2006. De atunci, țara a extins considerabil gama de rachete balistice, devenind un actor central în discuțiile despre securitate globală. Din cauza acestui program, regimul se confruntă cu sancțiuni severe impuse de Națiunile Unite, care au limitat accesul țării la resurse internaționale.
Dialogul diplomatic privind programul nuclear a suferit un blocaj major după eșecul negocierilor de top. După summitul din 2019 dintre Kim Jong Un și Donald Trump, Coreea de Nord a ales să nu mai revină la discuții oficiale. Această lipsă de comunicare reflectă o politică de izolare și de consolidare a puterii nucleare, într-un context în care tensiunile geopolitice globale rămân ridicate.
