Autoritățile europene ar trebui să integreze nivelul inflației în procesul de evaluare a abaterilor guvernamentale față de obiectivele bugetare stabilite. Această propunere a fost formulată de ministrul italian al Economiei, Giancarlo Giorgetti, care susține că prețurile ridicate pot afecta semnificativ planurile fiscale ale Executivului de la Roma. Giorgetti intenționează să aducă această temă de flexibilitate bugetară în discuție la reuniunea de săptămâna aceasta a miniștrilor de Finanțe din zona euro, cunoscută sub numele de Eurogrup.
Solicitarea oficialului italian vizează adaptarea reglementărilor bugetare la realitățile economice actuale, fără a pune sub semnul întrebării însăși structura acestor reguli. În cadrul obiectivelor privind cheltuielile, Italia și-a asumat inițial o rată anuală a inflației de 1,8%, însă în septembrie aceasta rata a urcat la 4,1%, de la 3,2% înregistrată în august. Această evoluție a prețurilor apare într-un context de creștere a nemulțumirii opiniei publice privind costul vieții, chiar înainte de alegerile generale programate pentru anul viitor.
Ministrul a avertizat că povara costurilor ridicate cu energia ar putea afecta negativ creșterea economică în anul 2027, cu o scădere de cel puțin 0,2% din PIB. În acest sens, Italia va aproba bugetul pentru anul 2027 în cursul săptămânii viitoare. Giorgetti a subliniat că, atunci când Comisia Europeană evaluează deschiderea unei proceduri de infringement pentru statele care nu respectă obiectivele de cheltuieli, trebuie să ia în considerare factori relevanți precum șocurile severe externe.
Premierul Giorgia Meloni susține, la rândul său, că Bruxelles-ul trebuie să acorde o flexibilitate suplimentară pentru a lua în calcul impactul exploziei inflației cauzate de costurile energiei. Guvernul italian intenționează să aloce 14 miliarde de euro, pe parcursul a doi ani, pentru reducerea costurilor energetice ale companiilor, apelând la clauza națională de salvaguardare. Această clauză permite statelor membre să își majoreze cheltuielile pentru apărare sau pentru a gestiona creșterea prețurilor energiei declanșată de războiul din Ucraina.
În august, autoritățile italiene au anunțat utilizarea acestei clauze pentru a obține un deficit mai mare cu 1,5% din PIB, dintre care 0,6 puncte procentuale vor fi direcționate către proiecte de reducere a facturilor la energie. Giorgia Meloni a declarat că va face presiuni asupra UE pentru a obține și mai multă flexibilitate, argumentând că o inflație mai ridicată trebuie inclusă în calcularea parametrilor privind deficitul acceptat. Subiectul va fi un punct central în discuțiile de octombrie.
Regulamentele bugetare ale Uniunii Europene impun limite stricte deficitului și datoriei publice pentru statele membre, însă mecanisme precum clauza națională de salvaguardare oferă o anumită margine de manevră în situații de criză. Aceste instrumente sunt concepute pentru a permite guvernelor să răspundă la șocuri economice imprevizibile, precum fluctuațiile extreme ale prețurilor la energie sau necesitățile de finanțare a securității naționale, fără a încălca direct normele de disciplină fiscală ale blocului comunitar.
