Fundația Rockefeller și partenerii săi au lansat miercuri o propunere strategică intitulată „Resetarea creșterii economice și investițiilor” (Growth and Investment Reset). Această inițiativă vizează sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare care se confruntă cu un nivel critic de îndatorare, oferindu-le acces la fonduri noi pentru stimularea economiilor și atragerea capitalului privat. Obiectivul principal este prevenirea unor crize de datorie severe prin coordonarea eforturilor dintre FMI, Banca Mondială, creditorii oficiali bilaterali și creditorii privați.
Autorii propun actually injectarea de finanțări accesibile în statele împovărate de datorii, pentru a le împiedica să utilizeze împrumuturile multilaterale cu dobândă mică în scopul achitării datoriilor către creditori bilaterali, precum China. Planul urmărește obținerea de acorduri politice și înaintarea propunerii către G20, grup care va fi condus de Marea Britanie anul viitor, după președinția deținută de SUA. Experții subliniază că fără măsuri urgente, situația economiei acestor țări va continua să se agraveze.
Christina Segal-Knowles, oficial din administrația Biden, a semnalat că plățile pentru dobânzi depășesc în medie 10% din veniturile țărilor în curs de dezvoltare. În zece dintre aceste state, cheltuielile dedicate dobânzilor au devenit mai mari decât cele destinate investițiilor publice. Aproximativ 40 de țări cu niveluri sustenabile ale datoriei ar putea fi eligibile pentru acest program, deși restructurarea datoriilor va rămâne necesară pentru anumite state implicate.
Propunerea este susținută de Mary Svenstrup, tot oficial din administrația Biden, și de Masood Ahmed, fost oficial în cadrul FMI și al Băncii Mondiale. Planul prevede ca FMI să instituie un program dedicat pentru injectarea de finanțare pe termen lung, în coordonare cu operațiunile Băncii Mondiale. De asemenea, se solicită creditorilor bilaterali, inclusiv Chinei, să accepte prelungirea scadențelor pentru țările incluse în programul de restructurare, facilitând astfel refinanțarea împrumuturilor contractate de la creditorii privați.
Mecanismul propus utilizează garanții suplimentare din partea Băncii Mondiale, a Băncii Interamericane de Dezvoltare și a Băncii Africane de Dezvoltare. Aceste garanții ar putea sprijini schimbul datoriilor existente cu costuri ridicate cu noi împrumuturi mai ieftine. Inițiativa vine într-un moment tensionat, chiar înainte de reuniunile anuale ale FMI și Băncii Mondiale de la Bangkok, unde vor fi discutate provocări precum costurile ridicate ale energiei și scăderea asistenței oficiale pentru dezvoltare.
Contextul actual al stabilității financiare globale este marcat de o creștere vertiginoasă a costurilor de finanțare. Multe țări în curs de dezvoltare trebuie să refinanțeze volume masive de împrumuturi externe cu costuri reduse, contractate în timpul pandemiei de COVID, care ajung acum la scadență. Această presiune financiară este accentuată de fenomene precum „super El Niño” și de volatilitatea piețelor de capital internaționale.
