Comitetul Nobel din Norvegia se pregătește pentru anunțul laureatului Premiului Nobel pentru Pace, programat pentru vineri, 9 octombrie, la ora 12:00, moment în care se vor decide direcțiile simbolice ale distincției. Deși Donald Trump a fost propus de lideri din Cambodgia, Israel și Pakistan, experții consultați de Reuters și AP estimează că șansele sale de câștig sunt extrem de reduse. Această evaluare negativă vine și din cauza conflictului militar pe care președintele SUA îl poartă cu Iranul, un factor care subminează posibilitatea unei recunoașteri pentru pace.
Decizia comitetului de cinci membri este marcată de experiența neobișnuită de anul trecut, când Maria Corina Machado a primit premiul și i-a oferit ulterior medalia de aur lui Donald Trump. Haakon Gjerloew, director interimar al Institutului de Cercetare pentru Pace din Oslo (PRIO), susține că acest incident va influența considerentele de selecție. Comitetul va analiza dacă onorarea unei persoane ar putea expune această entitate la presiuni politice din partea lui Trump sau dacă acordarea premiului ar putea aduce mai mult rău decât bine în contextul actual.
Ca o reacție la această presiune, experții sugerează că laureatul ar putea fi o figură care susține ordinea internațională, precum Papa Leon al XIV-lea sau Curtea Penală Internățională. Papa Leon al XIV-lea, primul pontif de naționalitate americană, este menționat pentru pledoaria sa pentru dialog și activitatea umanitară, în ciuda criticilor primite de la președintele SUA. De asemenea, Curtea Penală Internățională și Curtea Internațională de Justiție sunt văzute ca opțiuni care ar putea valida dreptul internațional, în ciuda retoricii Washingtonului împotriva acestor instituții.
O altă direcție de selecție ar putea fi cea a unor organizații sau grupuri care oferă ajutor umanitar în zonele de conflict intens. Printre potențialii câștigători se numără organizația „Save the Children” sau rețeaua sudaneză „Emergency Response Rooms”, care oferă asistență în timpul războiului civil. Există și posibilitatea unei alegeri mai neutre, pentru a evita antagonizarea președintelui american, sau chiar a unei decizii cu dimensiuni „galactice”, precum onorarea Stației Spațiale Internaționale pentru cooperarea globală de amploare.
Procesul de selecție este unul complex, comitetul primind un total de 287 de candidaturi pentru această ediție, dintre care puțin peste un sfert sunt reprezentate de organizații. În mod obișnuit, experții se concentrează pe durabilitatea păcii și pe munca instituțiilor care consolidează fraternitatea internațională. Totuși, în contextul actual de instabilitate globală, comitetul se simte presat să adopte o poziție fermă în apărarea democrației liberale și a drepturilor omului, în fața provocărilor lansate la adresa ordinii internaționale de către lideri precum Donald Trump.
Contextul geopolitic global este marcat de o creștere a tensiunilor de securitate, reflectată în numeroasele conflicte active din Sudan, Ucraina, Yemen și Orientul Mijlociu. Această erodare a normelor internaționale și schimbarea rolului SUA în ordinea postbelică influențează direct modul în care distincția Nobel este percepută și acordată. În acest cadru, alegerea laureatului devine un act de echilibru între recunoașterea meritelor umanitare și apărarea valorilor democratice în fața schimbărilor de paradigmă de securitate globală.
