Indicele global al sărăciei multidimensionale a înregistrat o creștere pentru prima dată de la instituirea sa în anul 2010. Conform noilor date furnizate de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), numărul total de persoane afectate de această problemă a crescut până la 1,2 miliarde. Această evoluție negativă reprezintă prima majorare a indicatorului în ultimele șaisprezece ani, semnalând o schimbare de paradigmă în raportul cu tendințele de dezvoltare umană observate anterior la nivel global.
Raportul anual pentru anul 2026, elaborat de PNUD împreună cu centrul de cercetare Inițiativa Oxford privind sărăcia și dezvoltarea umană (OPHI), evidențiază o situație critică. Analiza indică faptul că există 51,5 milioane de persoane în plus care trăiesc în ceea ce este definit drept sărăcie „acută” față de perioada precedentă. Administratorul PNUD, Alexander De Croo, a subliniat că această creștere trebuie interpretată ca un semnal de alarmă pentru întreaga lume, deoarece cifrele ascund dificultăți structurale majore.
Problemele identificate de organizații includ un cerc vicios format din foamete, lipsa accesului la educație, precum și accesul inadecvat la apă curată și electricitate. Un aspect alarmant evidențiat în document este faptul că mai mult de jumătate dintre persoanele afectate, adică 51,5%, sunt copii. Alexander De Croo a menționat că progresul este posibil, însă a subliniat necesitatea unor acțiuni decisive și colective, menționând că țările care au abordat aceste provocări împreună au obținut rezultate concrete.
Deși cifrele globale sunt îngrijorătoare, raportul prezintă și aspecte de progres în anumite regiuni. În ultimii cincisprezece ani, 33 de țări au reușit să își înjumătățească proporția populației care trăiește în sărăcie, inclusiv șase țări din Africa Subsahariană. Cel mai rapid progres a fost observat în Asia, în special în China și Vietnam. Totuși, sărăcia extremă afectează în continuare disproporționat zonele rurale, unde se află aproximativ 83,3% dintre săracii lumii, iar majoritatea acestora locuiesc în Africa Subsahariană și Asia de Sud.
Analiza datelor este parțial limitată de disponibilitatea informațiilor, deoarece date noi au fost disponibile doar pentru 13 din cele 108 țări acoperite de raport. Organizațiile au menționat că creșterea demografică constituie un factor major în această majorare a numărului de persoane afectate. Sărăcia multidimensională este măsurată prin indicatori care includ lipsa locuințelor adecvate, a sistemelor de salubritate, a combustibilului pentru gătit, a alimentelor și a accesului la educație.
Sărăcia multidimensională este un concept utilizat în statisticile internaționale pentru a evalua nu doar veniturile, ci și deprivările fundamentale ale populației. Această abordare permite identificarea barierelor care împiedică dezvoltarea umană, precum lipsa infrastructurii de bază sau a serviciilor esențiale. Monitorizarea acestor indicatori este crucială pentru decidenții politici în vederea implementării unor strategii de combatere a inegalităților și pentru asigurarea securității umane la nivel global.
