Publicația de investigație Novaya Gazeta a închis luni sediul său din Moscova, marcând sfârșitul unei ere de peste 30 de ani de activitate jurnalistică. Decizia a fost luată în urma unei campanii de presiuni exercitate de statul rus, care a culminat cu desemnarea publicației drept „agent străin”. Această etichetare, un termen din perioada sovietică readus în utilizare de administrația președintelui Vladimir Putin, a dus la ordonarea eliberării sediului de către autorități.
Obstacolele administrative au fost însoțite de restricții financiare severe care au lovit direct în modelul de business al ziarului. Băncilor rusești li s-a interzis procesarea donațiilor primite de la cititori și de la susținătorii publicației, blocând astfel principala sursă de venit. Acest lucru este critic, deoarece Novaya Gazeta depindea în mare măsură de aceste fonduri după ce a efectuat tranziția completă către publicarea online, proces început imediat după invazia în Ucraina.
Istoria publicației este marcată de un risc extrem pentru integritatea fizică a personalului său. Reprezentanții ziarului au subliniat că, în cei peste 30 de ani de existență, șase jurnaliști au fost uciși sub actualul regim politic. Printre victimele menționate se numără Anna Politkovskaia, cunoscută pentru relatările despre războiul din Cecenia, precum și Igor Domnikov, Iuri Șcekochihin, Stas Markelov, Anastasia Baburova și Natalia Estemirova.
Presiunea asupra redacției a inclus și atacuri directe asupra liderilor săi. Editorul Dmitri Muratov, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a fost victima unui atac cu vopsea care conținea acid, un incident care i-a pus în pericol vederea. Această serie de evenimente reflectă climatul de securitate scăzut pentru jurnaliștii critici, într-un context în care autoritățile ruse au introdus noi reguli de cenzură în timpul războiului.
Novaya Gazeta a avut o importanță strategică în peisajul mediatic, fiind cofondată de fostul lider al URSS, Mihail Gorbaciov. Publicația a funcționat ca o piatră de încercare pentru Kremlin, oferind reportaje critice, în special în ceea ce privește invazia rusă în Ucraina. În ultimii ani, raportările sale au generat o reacție directă a statului, transformând ziarul dintr-un observator independent într-o țintă a regimului.
Aceste măsuri de control media apar într-un context de restricționare generală a libertății de exprimare în Rusia, odată cu implementarea reglementărilor de cenzură în timpul conflictului militar. Autoritățile au utilizat cadrul legislativ pentru a limita accesul informațiilor independente, transformând instituțiile de presă care nu susțin linia oficială în entități sub marcajul de agent străin, ceea ce le limitează capacitatea de operare și finanțare.
