Opt foști ambasadori ai Statelor Unite au emis un semnal de alarmă privind direcția politicii externe față de Rusia. Aceștia avertizează că recompensarea agresiunii lui Putin prin concesii teritoriale și relaxarea sancțiunilor economice ar putea submina NATO și ar crește riscul izbucnirii unui conflict mult mai amplu pe continentul european. Mesajul este transmis printr-un text comun publicat de Israel Hayom, care pune accent pe pericolele politicii de conciliere în fața unui agresor.
Printre semnatari se numără patru foști diplomați care au fost acuțiți în România: Adrian Zuckerman, Mark Gitenstein, Kathleen Kavalec și Jim Rosapepe. Lista de experți include, de asemenea, figuri precum Ron Gidwitz, Jim Gilmore, Bridget Brink și John Sullivan. Acești diplomați subliniază că ignorarea tiparului de agresiune al Rusiei, manifestat prin ocuparea Crimeii în 2014 și invazia din 2022, reprezintă o eroare strategică majoră care poate duce la extinderea războiului.
Autorii textului critică tendința de a căuta soluții rapide prin presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta pierderi teritoriale. Ei argumentează că transferarea poverii de pe umerii agresorului pe cele ale victimei îi sugerează lui Putin că violența este un instrument eficient de negociere. În acest context, oferirea unor stimulente diplomatice sau economice în timp ce Rusia ocupă teritorii este văzută ca un gest care slăbește unitatea aliaților și sprijină economia Moscovei.
Documentul menționează decizii recente care ar putea contracara linia de duritate necesară. Este citată decizia administrației Trump de a planifica achiziționarea a 300.000 de tone de motorină rusească, relaxând temporar restricțiile de import. De asemenea, se menționează că oficiali ai Pentagonului au îndemnat în discuții private unii aliați europeni, precum Lituania, Letonia și Estonia, să își tempereze criticile publice la adresa Rusiei, fapt ce ar putea diminua presiunea asupra Kremlinului.
Diplomații fac o paralelă cu anii 1930, amintind de politica de conciliere a Marii Britanii și Franței prin Acordul de la München. Această abordare, menită să mențină pacea, a facilitat doar extinderea agresiunii lui Hitler până la declanșarea celui de-al Doilea Război Mondial. În prezent, foștii ambasadori cer ca suveranitatea și integritatea teritorială să rămână piloni centrali ai politicii externe americane, pentru a evita necesitatea unei implicări militare directe a SUA.
Contextul securitar european rămâne unul tensionat, în condițiile în care Rusia continuă să atace infrastructura civilă din Ucraina. În acest cadru, Uniunea Europeană a luat măsuri de consolidare a capacităților de apărare ale vecinilor săi, prelungind cu doi ani misiunea de instruire militară a forțelor ucrainene. Această continuare a sprijinului militar subliniază importanța menținerii unei linii dure în fața amenințărilor de securitate de la est.
