Dinamica sectorială devine un factor de performanță mai relevant decât granițele naționale în Europa Centrală și de Est, conform noii hărți sectoriale 2026 realizate de Coface. Importurile chineze în această regiune au înregistrat o creștere de aproximativ 17% în ultimul an, accelerând presiunea concurențială asupra producătorilor locali. Această evoluție adâncește decalajul dintre sectoarele care performează și cele aflate în declin, modificând structura competitivă a piețelor regionale.
Fenomenul, descris de economiști drept „China Shock 2.0”, este alimentat de o cerere internă slabă în China, ceea ce determină producătorii chinezi să se extindă agresiv pe piețele de export, inclusiv în Europa. Această strategie erodează marjele de profit ale companiilor locale și intensifică concurența în sectoare industriale critice. Printre domeniile cu cele mai mari provocări se numără producția auto, industria chimică și sectorul metalurgic, toate fiind supuse presiunilor de export chineze.
Pe lângă concurența comercială, stabilitatea lanțurilor de aprovizionare este amenințată de perturbările traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Aceste incidente au generat repercusiuni care au depășit piețele energetice, provocând creșteri ale costurilor pentru petrol, gaze naturale, aluminiu, îngrășăminte și produse petrochimice. Această escaladare a costurilor de producție contribuie la o nouă creștere a inflației în întreaga regiune, afectând direct capacitatea de operare a companiilor din Europa Centrală și de Est.
În acest peisaj economic complex, sectorul ICT se distinge ca fiind unul dintre cele mai favorabile, fiind susținut de programele de transformare digitală și de o forță de muncă calificată. În contrast, România se confruntă cu o recesiune, pe fondul consolidării fiscale care afectează cheltuielile gospodăriilor. În timp ce Polonia rămâne o economie cu creștere rapidă, sectorul comerțului cu amănuntul din Slovacia este sub presiune din cauza creșterii impozitelor și a scăderii consumului.
Pentru România, sectorul farmaceutic rămâne într-o poziție favorabilă datorită producției industriale reziliente și a modernizării sistemului de sănătate prin finanțare UE. Totuși, comerțul cu amănuntul suferă din cauza consolidării fiscale, a creșterii cotelor de TVA și a eliminării subvențiilor la prețul energiei. Prognozele indică faptul că economia românească se va redresa la un nivel de creștere de 1,6% în anul 2027, după perioada de recesiune.
Contextul energetic rămâne unul volatil, având în vedere că fluxul de gaze din import pentru România s-a oprit, restul resurselor fiind direcționate către Republica Moldova sau exportate către Ungaria. Această situație, combinată cu riscul ca explozia prețurilor gazelor să se transfere rapid în inflație, accentuează vulnerabilitatea economică a regiunii. Reziliența companiilor va depinde de capacitatea de a utiliza investițiile din Mecanismul de redresare și reziliență (RRF) pentru digitalizare și infrastructură.
