Premierul italian Giorgia Meloni a depus o cerere oficială către Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru înregistrarea propriei voci ca marcă. Această inițiativă reprezintă o tentativă de protecție împotriva utilizării deepfake-urilor create prin intermediul inteligenței artificiale. Documentele consultate luni indică faptul că solicitarea a fost datată 5 octombrie pe site-ul instituției europene, fiind ulterior confirmată de biroul respectiv.
Cererea de înregistrare include un fișier audio de patru secunde, în care Giorgia Meloni repetă de două ori, în limba italiană, expresia „Eu sunt Giorgia”. Această formulare, „Io sono Giorgia”, a servit drept titlu pentru autobiografia sa publicată în 2021 și provine dintr-o declarație făcută la un miting politic în 2019. Expresia a devenit atât de cunoscută încât a fost transformată chiar și într-o piesă disco, însă acum este utilizată într-un context juridic de protecție a identității.
Decizia de a acționa prin mijloace juridice vine în urma expunerii constante la imagini manipulate care au circulat online, fiind uneori prezentate ca fiind autentice. Printre acestea s-au numărat și materiale care au vizat demnitatea premierului, inclusiv imagini în care aceasta apărea în lenjerie intimă. Giorgia Meloni a denunțat aceste materiale, considerându-le parte din eforturile de răspândire a informațiilor false, și a îndemnat utilizatorii să verifice conținutul înainte de distribuire.
Deși cererea depusă la EUIPO este în prezent în curs de examinare, experții subliniază limitările acestei măsuri. Presa italiană a raportat că, în cazul în care cererea va fi aprobată, aceasta nu va opri direct utilizarea vocii sale în deepfake-uri. Totuși, înregistrarea ca marcă ar putea crea obstacole juridice suplimentare și fundament legal pentru a sancționa persoanele care încearcă să îi reproducă vocea fără autorizație.
Conflictul dintre tehnologia de manipulare și protecția identității a fost evidențiat și prin acțiunile recente ale premierului. În cursul anului 2024, Giorgia Meloni a inițiat o acțiune civilă împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și a publicat imagini pornografice deepfake folosind chipul ei. Acest caz juridic este în prezent pe rolul unei instanțe din Italia, ilustrând dificultatea de a combate rapid conținutul generat artificial.
Protecția identității digitale și combaterea dezinformării reprezintă provocări majore în cadrul spațiului european, în contextul în care tehnologiile de inteligență artificială evoluează rapid. Instituțiile europene și liderii politici caută instrumente juridice noi pentru a reglementa utilizarea conținutului manipulat, încercând să prevină utilizarea neautorizată a datelor biometrice și a imaginii publice în campanii de dezinformare sau atacuri la adresa demnităților publice.
