Fondul Monetar Internațional (FMI) a prezentat propuneri pentru o reformă fiscală drastică în Ungaria, în urma unor discuții de două săptămâni desfășurate la Budapesta. Raportul conține concluzii preliminare privind situația economică a țării, subliniind necesitatea unor schimbări de substanță. Experții internaționali recomandă, printre altele, introducerea unui impozit progresiv pe veniturile persoanelor fizice pentru a asigura o mai bună echitate fiscală.
Situația investițiilor în economia ungară este una critică, fiind descrisă de FMI ca fiind extrem de lipsită de investiții. Conform datelor, investițiile nu doar că cresc lent, dar scad constant de la an la an, o tendință care necesită oprire imediată. Éva Palócz, directorul general al Institutului de Cercetări Economice Kopint Tárki, a menționat că fondurile UE înghețate, în valoare de aproximativ 16 miliarde de euro, ar putea oferi un impuls necesar, însă acestea nu sunt suficiente pe termen lung fără pârghii interne de creștere.
În ceea ce privește deficitul public, există o ușoară discrepanță între estimările oficiale și cele ale instituției internaționale. Guvernul ungar estimează un deficit de 7,5% pentru anul curent, în timp ce FMI menționează un interval situat între 7% și 7,5%. Éva Palócz a observat că raportul FMI pare puțin mai optimist decât poziția oficială a guvernului, sugerând că deficitul ar putea fi de aproximativ șapte la sută sau chiar să înceapă de la șase la sută.
Sistemul fiscal actual este subiectul unei reticențe guvernamentale, în special în privința creșterii impozitelor. FMI propune impozitarea progresivă, însă guvernul a indicat că nu va schimba nimic, cu excepția impozitului pe avere. Éva Palócz explică faptul că, prin reducerea impozitului pe venit pentru persoanele cu venituri mici, guvernul ar putea restabili parțial sistemul fiscal introdus în 2011. De asemenea, se recomandă restructurarea sistemului de înghețare a costurilor la utilități.
Structura pieței din Ungaria este considerată una dintre cele mai puțin competitive din Uniunea Europeană, fiind marcată de intervenții statale masive. Întreprinderile de stat rămân constant în urma productivității companiilor din sectorul privat. Pentru a asana piața și a crea un sistem mai sănătos, experții sugerează deschiderea piețelor și reducerea susținerii economice directe din partea statului, care a distorsionat competiția prin intervenții serioase.
Evoluția economică a Ungariei este strâns legată de respectarea criteriilor de convergență pentru aderarea la zona euro. Obiectivul optimist actual presupune intrarea în sistemul de curs de schimb ERM-2 în anul 2030, ceea ce ar permite o eventuală aderare la moneda unică în 2032. Pentru acest proces, sunt necesare un deficit public scăzut și o inflație scăzută, condiții care sunt în interesul stabilității economice pe termen lung.
