Sari la conținut
Busola Strategică Busola Strategică

Analize

Evoluția prețului aurului: De ce metalul prețios nu mai răspunde la incertitudinea geopolitică

În ciuda tensiunilor internaționale și a scăderii dolarului, aurul înregistrează pierderi semnificative de valoare față de maximul istoric din ianuarie 2026.

Redacția 497 cuvinte 3 min citire

Evoluția prețului aurului: De ce metalul prețios nu mai răspunde la incertitudinea geopolitică
Foto: Economistul / economistul.ro

Metalul prețios traversează o perioadă de declin marcat, ne reușind să profite de condițiile de piață care, în mod normal, ar susține o apreciere. După ce a atins pragul de aproape 5.600 de dolari pe uncie în ianuarie 2026, prețul a scăzut la aproximativ 4.000 de dolari pe uncie. De la începutul anului, aurul a pierdut aproape 7% din valoare, înregistrând peste 2,5% doar în cursul săptămânii trecute, ceea ce reprezintă o scădere de peste 28% față de maximul istoric.

Lipsa randamentului direct reprezintă un factor critic în scăderea atractivității acestui activ. Deoarece aurul nu generează dobânzi sau dividende, acesta devine mai puțin competitiv atunci când randamentele obligațiunilor ajustate la inflație rămân ridicate. În acest context, o creștere a aversiunii față de risc nu declanșează automat achiziții de aur, deoarece investitorii care caută lichiditate pot opta pentru vânzarea acestui metal pentru a-și reduce expunerea generală a portofoliilor.

Factorii macroeconomici și geopolitici adaugă un strat suplimentar de complexitate asupra prețurilor. Prețul țițeiului Brent, care depășește 110 de dolari pe baril, introduce incertitudine, deoarece prețurile ridicate ale energiei pot prelungi politica monetară restrictivă. În acest timp, piețele estimează o probabilitate de 90% pentru menținerea ratelor dobânzii neschimbate la ședința din octombrie a Rezervei Federale a SUA, deși există așteptări pentru o nouă majorare în decembrie.

Impactul tehnologiei asupra pieței metalelor este unul dual, fiind influențat de dezvoltarea inteligenței artificiale. Pe de o parte, boom-ul AI susține cererea de aur pentru utilizarea în componente electronice, însă pe de altă parte, investițiile masive în acest sector pot menține ratele reale ale dobânzii la niveluri înalte. Efectele financiare generate de aceste rate de dobândă par să aibă o importanță mai mare în determinarea prețului decât volumul suplimentar de metal consumat de hardware-ul AI.

Datele furnizate de World Gold Council arată însă o reziliență în segmentul instrumentelor garantate cu aur fizic. ETF-urile globale pe aur au atras 10 miliarde de dolari în septembrie, aducând intrările din al treilea trimestru la un nivel record de 31 de miliarde de dolari, cu rezerve de 4.256 de tone. Deși săptămâna trecută s-au înregistrat ieșiri de capital în America de Nord, investitorii europeni au continuat să adauge aur în portofoliile lor, profitând de volatilitatea pieței obligațiunilor din regiune.

Analiza performanței zilnice arată o asimetrie între zilele de creștere și cele de scădere. De la începutul anului 2026, metalul galben a avut 103 zile pozitive și 101 zile negative, însă pierderile din fazele de corecție au depășit câștigurile. Din cele nouă luni trecute, cinci s-au încheiat în teritoriu negativ, iar în iunie s-a înregistrat o scădere de peste 10%, indicând faptul că presiunea de vânzare este prea mare pentru a fi compensată de cumpărători.

Surse

Sursa: Economistul

Tot în Analize