Europa se confruntă cu un decalaj tehnologic semnificativ în abordarea inteligenței artificiale, nu din cauza lipsei de talente sau de capital, ci din cauza propriilor reglementări, susține economistul Carl Frey. Într-un interviu acordat revistei CRONICILE, expertul de la University of Oxford a explicat faptul că fragmentarea pieței digitale și dependența de finanțarea bancară împiedică dezvoltarea ecosistemelor de inovare. Această situație pune continentul într-o poziție vulnerabilă în fața marilor puteri tehnologice globale.
Unul dintre principalii obstacoli identificați de Carl Frey este modelul de politică industrială europeană, care tinde să favorizeze companiile consacrate în detrimentul start-up-urilor inovatoare. Reglementări precum GDPR au crescut costurile de conformitate, o povară pe care marile corporații o pot gestiona, dar care blochează firmele tinere. În plus, lipsa unei piețe unice armonizate pentru servicii și digital limitează randamentul inovației, spre deosebire de sectorul bunurilor manufacturate, unde Europa a reușit să mențină o competitivitate relativ stabilă.
Sistemul financiar european reprezintă un alt punct critic, fiind excesiv de axat pe minimizarea riscului prin credite bancare. Carl Frey argumentează că Europa trebuie să treacă de la un model bazat pe bănci către piețe de capital propriu mai profunde, care permit participarea la creșterea potențială. În prezent, contractele de împrumut oferă câștiguri fixe, ceea ce descurajează investițiile în proiecte tehnologice riscante, dar cu potențial de explozie, fenomen observat în Silicon Valley.
În ceea ce privește resursele umane, Europa pierde talentele de top din cauza diferențelor salariale masive față de Statele Unite. Cercetătorii și academicienii aleg adesea mediul american nu doar pentru calitatea vieții, ci pentru bugetele de cercetare mult mai mari și salariile care pot fi de zece ori mai mari. De asemenea, lipsa autonomiei universităților europene și un sistem fiscal care nu favorizează atragerea de expertiză externă limitează capacitatea de a crea efecte de aglomerare tehnologică.
Competiția tehnologică a devenit o chestiune de securitate națională și geopolitică, nu doar de economie. Carl Frey a menționat că decizia Administrației Trump de a restricționa accesul la modelele Anthropic subliniază riscul de a rămâne fără acces la tehnologiile de vârf. Europa nu poate replica modelul chinez de competiție între guvernatori locali pentru a atrage firme, iar resursele sale actuale sunt direcționate către companii de apărare deja consacrate, precum Rheinmetall, în loc de campioni tehnologici noi.
Evoluția tehnologică globală este marcată de o tranziție de la producția de bunuri fizice la dominanța software-ului și a inteligenței artificiale. În timp ce Europa a beneficiat de transferul de tehnologie americană în perioada postbelică prin programul Marshall, acest mecanism de protecție politică nu mai există în contextul actual. Lipsa unei strategii agresive de atragere a talentului și a capitalului privat face ca continentul să rămână un simplu utilizator de tehnologii dezvoltate în altă parte.
