Un grup format din 58 de eurodeputați a solicitat marți Comisiei Europene să ia măsuri de protecție pentru Curtea Penală Internațională (CPI). Parlamentarii cer ca instanța să fie protejată împotriva sancțiunilor impuse de Statele Unite, care ar putea compromite grav activitatea organizației internaționale. Această demers este adresat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, într-o scrisoare care vizează protejarea entității de pe teritoriul UE.
Solicitarea de activare a „Statutului de blocare” al UE are scopul de a împiedica firmele europene să aplice măsurile sancțiunii americane. Parlamentarii au descris acțiunile SUA ca fiind un atac al unei puteri străine asupra unei entități europene, avertizând că efectele pot fi devastatoare. Scrisoarea a fost redactată de eurodeputații Dirk Gotink, din partea Partidului Popular European (PPE), și Aurore Lalucq, din partea grupului Socialiștilor și Democraților (S&D).
Sancțiunile au fost anunțate de administrația președintelui american Donald Trump ca reacție la mandatul de arestat emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și la ancheta privind acțiunile trupelor americane în Afganistan. După o perioadă de grație de șase luni, restricțiile ar putea bloca colaborarea băncilor și companiilor americane cu CPI. Deși există excepții pentru software, plăți și telecomunicații, procesul de plată a facturilor și tranzacțiile financiare ale instanței vor fi afectate.
Mecanismul de protecție propus, Statutul de blocare, permite includerea legilor străine pe o listă care protejează companiile și persoanele fizice europene. Pentru ca această măsură să fie implementată, Comisia Europeană trebuie să includă legile vizate pe listă, proces care necesită examinarea de către Parlamentul European și statele membre. Impactul ar putea lovi băncile europene, companiile de asigurări și alte firme intermediare care dețin interese comerciale în Statele Unite.
Documentul de protecție a fost semnat de reprezentanți din grupurile politice PPE, S&D, Renew Europe și Verzi/ALE. Deși șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a calificat amenințarea cu sancțiuni drept „inacceptabilă”, Uniunea Europeană nu a adoptat încă nicio măsură concretă în acest sens. Parlamentarii insistă pe utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a asigura funcționarea instanței cu sediul în Olanda.
Curtea Penală Internațională este o instituție formată prin Statutul de la Roma, document pe care Statele Unite l-au semnat, dar nu l-au ratificat niciodată. În prezent, CPI are 125 de state membre care îi recunosc autoritatea. Tensiunile actuale reflectă conflictul de jurisdicție dintre deciziile instanței internaționale și politicile de sancțiuni aplicate de administrația americană împotriva membrilor acesteia.
