Implementarea legii privind materiile prime vitale a Uniunii Europene nu produce rezultatele scontate în încercarea de a diminua supremația Chinei. La doi ani de la intrarea în vigoare a acestui cadru legislativ, progresul în domeniul materialelor critice este considerat insuficient pentru a atinge obiectivele de securitate economică. Strategia vizează transformarea Europei dintr-un importator masiv într-un producător major de resurse necesare pentru tehnologie, energie curată și apărare.
Analiza indică faptul că doar un sfert din proiectele care au primit statut special sub incidența legii sunt pe cale să fie finalizate în termenul stabilit. Diego Marin, din cadrul European Environmental Bureau, a semnalat că cel puțin unu din trei proiecte strategice se confruntă cu blocaje, întârzieri sau riscuri majore de anulare. Un raport detaliat în acest sens urmează să fie publicat la sfârșitul acestei luni, oferind o imagine clară asupra dificultăților de implementare.
Industria avertizează că proiectele miniere europene sunt împiedicate de obstacole financiare, de reglementări stricte și de factori de natură politică. Deși legea UE a fost concepută pentru a accelera procesele, liderii din sector consideră că Bruxelles-ul se mișcă prea lent. În martie 2025, UE a anunțat 47 de proiecte care acoperau 14 din cele 17 materiale critice desemnate drept strategice, inclusiv 13 proiecte localizate în afara blocului european.
Obiectivele strategice ale Uniunii Europene pentru anul 2030 includ extragerea a cel puțin 10% din nevoile proprii, procesarea a 40% și reciclarea a 25% din consumul de materiale. Jan Mostrom, fost CEO al companiei LKAB, a avertizat că, fără acțiuni neprevăzute, Europa va rămâne foarte departe de aceste ținte. Presiunea crește și din cauza Chinei, având în vedere că o pauză asupra controalelor la export pentru pământurile rare va expira în ianuarie.
Think tank-ul ODI a identificat că, din 60 de proiecte analizate, 14 ar putea să nu contribuie la aprovizionarea Europei până în 2030, deoarece producția lor este estimată între 2029 și 2031. De asemenea, un raport al Curții Europene a Auditorilor a subliniat dificultățile de asigurare a resurselor, deși Comisia Europeană a contestat validitatea acestor constatări. Situația rămâne incertă pentru materiale precum litiul, cobaltul și pământurile rare.
Eforturile de securizare a lanțurilor de aprovizionare de materii prime apar într-un context de vulnerabilitate economică regională. În timp ce Uniunea Europeană încearcă să își consolideze autonomia strategică, datele indică o stagnare a productivității resurselor în anumite zone, în timp ce media europeană a cunoscut o creștere semnificativă în ultimele decenii. Această discrepanță subliniază dificultatea de a integra noi capacități de producție într-un cadru economic competitiv.
