Serviciile daneze de informații interne și securitate (PET) au identificat o schimbare de strategie în cadrul războiului hibrid desfășurat de Rusia, care vizează acum întreprinderi din domeniul apărării din Danemarca. Aceste companii furnizează echipamente militare Ucrainei, devenind ținte directe ale Moscovei. Această evoluție apare după ce Rusia a constatat că operațiunile sale anterioare, desfășurate la o scară mai largă, nu au reușit să descurajeze NATO de la continuarea sprijinului militar oferit Kievului.
Josefine Christensen, analistă principală la PET, a subliniat în cadrul unei conferințe de presă la Copenhaga că Moscova manifestă o îndrăzneală tot mai mare în implementarea acțiunilor sale. Deși controlul politic al acestor operațiuni rămâne în mâinile Rusiei, execuția acestora a devenit mai concretă. Rusia încearcă acum să lovească ținte care au un impact direct asupra liniei frontului, concentrându-se pe sectorul producției de armament pentru a afecta capacitățile de luptă ale Ucrainei.
Metoda de recrutare utilizată de actori ruși implică persoane puțin experimentate, precum persoane fără domiciliu stabil sau dependente de droguri, recrutate prin rețele sociale precum Telegram. Aceste misiuni încep adesea cu sarcini simple, de tip reperare sau fotografiere, pentru a evolua ulterior către operațiuni de sabotaj propriu-zise. Josefine Christensen a explicat că agenții sunt adesea motivați doar de dorința de a câștiga bani rapid, iar dacă un executant eșuează, Moscova trimite un altul până când obiectivul este îndeplinit.
Aceste acuzații au fost respins categoric de Ambasada Rusiei la Copenhaga, care a acuzat autoritățile daneze de formularea unor afirmații nefondate. Totuși, Josefine Christensen a menționat o listă emisă de Ministerul rus al Apărării, care include presupuși producători europeni de drone și componente pentru acestea. În aprilie, Rusia a amenințat că aceste întreprinderi reprezintă potențiale ținte militare, fără a oferi însă detalii suplimentare despre natura atacurilor planificate.
Situația reflectă o tendință de intensificare a atacurilor hibride în Occident, după incidente precum tentativa de atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig în august. În septembrie 2025, înainte de summitul Uniunii Europene găzduit de Danemarca, drone au perturbat traficul aerian pe șase aeroporturi daneze, inclusiv la Copenhaga. Premierul danez Mette Frederiksen a denunțat aceste evenimente drept un atac hibrid direct împotriva statului danez.
Evoluția acestor acțiuni de sabotaj indică o adaptare a doctrinei de război hibrid rusești, care trece de la destabilizarea generală la atacuri chirurgicale asupra lanțurilor de aprovizionare militare. Această strategie vizează direct capacitatea de producție a aliaților NATO, încercând să creeze presiuni economice și logistice asupra furnizorilor de echipamente de apărare care susțin efortul de război al Ucrainei.
