Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat o tranziție a șocului energetic de la prețurile mărfurilor către politicile fiscale și monetare ale diverselor state. Între 28 și 30 septembrie, impactul conflictului s-a manifestat prin declarații de stare de dezastru, suspendarea taxelor pe combustibil și ajustări ale ratelor dobânzii. În același interval, traficul prin strâmtoare a scăzut drastic, de la aproximativ 910 nave pe săptămână înainte de război, la doar 55 de traversări în perioada de șapte zile încheiată pe 23 septembrie, conform datelor Windward.
În Statele Unite, administrațiile statale au reacționat la creșterea costurilor. Texas a declarat stare de dezastru pe 28 septembrie din cauza prețului record al motorinei, în timp ce Georgia a decis suspendarea accizei pe carburant până la sfârșitul lui octombrie. Media națională a benzinei a ajuns la 4,47 dolari pe galon pe 29 septembrie, ceea ce înseamnă aproximativ 1,04 euro pe litru. Ambiguitatea privind o posibilă interdicție la exportul de motorină din partea administrației americane a contribuit la o creștere de aproape 4% a prețului Brent.
Impactul global este vizibil și prin deciziile băncilor centrale. Banca Rezervei Australiei a majorat dobânda de politică monetară cu 25 de puncte de bază, ajungând la 4,60%, pe 29 septembrie. Aceasta este a patra majorare din acest an și cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, decizia fiind luată în unanimitate de Monetary Policy Board sub influența șocului de preț la petrol. În paralel, costurile de transport maritim au crescut semnificativ, navlul depășind cu 40% nivelul anterior pe ruta transpacifică.
Guvernul rus a adoptat o strategie de finanțare diferită, reducând dependența de veniturile directe din resurse. Documentele bugetare pentru 2026 indică o scădere a estimărilor veniturilor din petrol și gaze de la 8.900 de miliarde la 7.600 de miliarde de ruble. Pentru perioada 2027–2029, Moscova a depus un proiect de buget la Duma de Stat bazat pe un preț al petrolului de 50 de dolari pe baril. Cheltuielile vor fi acoperite prin noi taxe și împrumuturi, fără a include scumpirea cauzată de situația din Ormuz.
Europa resimte presiunea prin accelerarea inflației, deși nu a luat măsuri fiscale directe. În Germania, inflația a crescut la 3,3% în septembrie, de la 2,9% în august, conform datelor Destatis. Tendințe similare de creștere peste așteptări au fost raportate în Spania, Italia și Franța, cu energia fiind identificată ca motor principal. Deși Uniunea Europeană nu a emis decizii de buget sau dobândă legate de acest conflict, continentul plătește prețuri ridicate pentru motorină, gaz lichefiat și transport maritim.
Situația energetică europeană rămâne într-un punct critic, fiind influențată de volatilitatea piețelor globale și de fluxurile de gaz lichefiat. În contextul în care prețurile la energie pot impacta direct costul vieții, actorii economici monitorizează strâns evoluția inflației și deciziile OPEC+. În România, sectorul energetic continuă să se extindă, însă dependența de stabilitatea piețelor externe rămâne un factor de risc major pentru securitatea energetică regională.
