Grecia a reușit o revenire spectaculoasă de la riscul de insolvență care amenința zona euro, trecând de la dependența de planurile de salvare impuse de Troică la un statut de elev-model. Statul raportează acum excedente bugetare primare și o creștere economică de aproape 2%, menținută constant în ultimii ani. Această evoluție a permis țării să egaleze ratingul de credit al Italiei și să se împrumute pe piețele internaționale la costuri mai mici decât Franța.
Totuși, în spatele statisticilor macroeconomice, economia elenă suferă de o degradare structurală, fiind descrisă ca o „economie de cafenea”. O cercetare academică publicată de Observatorul Elen din cadrul London School of Economics (LSE) arată că reformele de pe piața muncii nu au dus la modernizare tehnologică. În schimb, s-a produs o extindere disproporționată a sectorului de cazare și alimentație publică (AFSA), unde turismul și platformele de tip Airbnb au absorbit forța de muncă rămasă fără opțiuni.
Impactul asupra productivității este sever, reflectând o tranziție către activități sezoniere și slab calificate. Între 2009 și 2023, productivitatea totală a economiei s-a contractat cu 16%, iar salariile reale au pierdut 35% din puterea de cumpărare. În sectorul ospitalității, situația este și mai critică, cu o scădere a productivității de 40% în ultimul deceniu și jumătate, în timp ce veniturile reale ale angajaților din hoteluri și restaurante s-au prăbușit cu 60%.
Dependența de turism a creat un cerc vicios care blochează investițiile în tehnologie și industrie. Deoarece angajarea este extrem de ieftină, antreprenorii nu au stimulente financiare pentru a digitaliza procesele sau a investi în utilaje performante. Analiza economistului Dimitri Vayanos de la LSE subliniază că doar 11% din forța de muncă mai este angajată în industria prelucrătoare, un procent care reprezintă doar 60% din media Uniunii Europene, deși producția industrială genera o productivitate cu 30% peste media națională.
Această dinamică economică afectează direct nivelul de trai și capacitatea de economisire a cetățenilor. În 2024, Grecia a înregistrat o rată brută de economisire a populației de -6,63%, în timp ce media Uniunii Europene a fost de +14,5%. Valoarea negativă indică faptul că populația cheltuiește mai mult decât venitul net disponibil, acoperind deficitul prin epuizarea rezervelor din bănci sau prin acumularea de noi datorii, într-un context în care chiriile au explodat din cauza turismului.
Evoluția economică a Greciei reflectă o discrepanță majoră între stabilitatea fiscală și reziliența socială. În timp ce indicatorii de datorie publică și ratingurile de credit au revenit la niveluri pozitive, structura internă a economiei rămâne vulnerabilă la fluctuațiile sezoniere. Fără o redirecționare a profiturilor din turism către educație și infrastructură tehnologică, succesul economic actual riscă să rămână o simplă iluzie statistică pentru majoritatea cetățenilor.
