Lideri indigeni din Peru, Brazilia, Columbia și Ecuador au decis să aducă în fața Organizației Națiunilor Unite problema extinderii rețelelor criminale din regiunea Amazon. Acești reprezentanți participă la o conferință ONU organizată la Viena, în perioada 19-23 octombrie, pentru a semnala modul în care mineritul ilegal de aur, traficul de droguri și exploatările forestiere clandestine pun în pericol comunitățile locale și ecosistemele de la nivel global.
Galois Flores, reprezentant al Guvernului Teritorial Autonom al Națiunii Wampis din Peru, subliniază că defrișările și poluarea nu mai reprezintă doar probleme de mediu, ci au evoluat într-o criză de securitate și criminalitate organizată transnațională. Un aspect critic este mineritul ilegal de aur, unde utilizarea mercurului contaminează râurile de la care comunitățile depind pentru apă și pește. Organizațiile criminale implicat în aceste activități dispun de resurse financiare și arme, având capacitatea de a intimida localnicii.
În Amazonul peruan central, situația este extrem de tensionată, deoarece traficanții de droguri au stabilit plantații ilegale de coca și laboratoare de procesare chiar în pădurile ancestrale ale populației Kakataibo. Marcelo Odicio, președintele Federației Comunităților Native Kakataibo, a raportat că șase lideri ai comunității au fost uciși începând cu anul 2020, în timp ce membrii grupului primesc amenințări constante. Pentru a combate mineritul ilegal, comunitatea Wampis a înființat două puncte de monitorizare, fiecare având câte 14 membri ai gărzilor indigene.
Pericolul este resimțit și în Brazilia, unde liderul Ashaninka Francisco Piyako Apiwtxa a raportat amenințări cauzate de exploatările forestiere și drumurile folosite pentru transportul mărfurilor ilicite. În luna iulie, un grup de cel puțin cinci bărbați mascați și puternic înarmați a intrat într-o comunitate Ashaninka, amenințând familiile și căutând lideri indigeni. În Columbia, Ingry Mojanajinsoy a observat că grupările armate, care anterior se concentrau pe traficul de droguri, se orientează acum tot mai mult către mineritul ilegal.
Violența împotriva apărătorilor mediului este susținută de datele organizației Global Witness, care indică faptul că în America Latină au fost uciși cel puțin 105 apărători ai pământului și mediului în 2025. Această cifră reprezintă 85% din cele 124 de cazuri documentate la nivel mondial, cu Columbia înregistrând 39 de victime și Brazilia 26. Reprezentanții indigeni solicită ca guvernele să lovească rețelele financiare care susțin aceste infracțiuni și să ofere un rol mai important comunităților în protejarea teritoriilor ancestrale.
Conferința de la Viena reunește statele care cooperează în cadrul tratatului ONU împotriva criminalității organizate transnaționale. Participanții analizează posibilitatea lansării unor negocieri pentru un nou protocol destinat infracțiunilor împotriva mediului, precum mineritul ilegal, exploatarea forestieră clandestină și traficul cu animale sălbatice. Obiectivul este de a aborda aceste infracțiuni cu aceeași seriozitate ca pe traficul de droguri sau de arme, prin perturbarea piețelor de aur și urmărirea fluxurilor financiare ilegale.
