Într-un peisaj global marcat de o instabilitate profundă, de la conflictele din Iran și Ucraina până la incertitudinile politice din România, rolul criptomonedelor rămâne un subiect de dezbatere intensă. Alexandru Tanase și Mihai Rădoi, foști bancheri, analizează dacă aceste active digitale pot deveni viitorul banilor, într-un moment în care ordinea mondială a suferit schimbări radicale. Autorii subliniază că, deși criptomonedele au fost inițial criticate, contextul geopolitic actual a schimbat radical abordarea față de aceste instrumente financiare.
Deși au fost inventate acum circa două decenii în condiții neelucidate, criptomonedele au fost monitorizate cu scepticism de către guvernorii băncilor centrale, inclusiv de Guvernatorul Băncii Naționale a României. Aceștia au avertizat constant asupra gradului ridicat de risc și a posibilității ca investitorii să își piardă integral capitalurile. Istoricul acestor active este marcat de fluctuații severe și de fraude de răsunet, precum cazul lui Sam Bankman-Fried în SUA sau cel al co-fondatorului Binance, Changpeng Zhao, care a recunoscut încălcarea regulilor de spălare a banilor.
O schimbare de paradigmă majoră a avut loc în SUA, unde poziția politică față de aceste active s-a transformat radical. În ciuda declarațiilor anterioare în care Donald Trump numea bitcoin o „escrocherie” bazată pe „aer rarefiat”, în cel de-al doilea său mandat, războiul împotriva acestor active pare să fi încetat. Președintele a lansat propria „memecoin”, numită $TRUMP, generând venituri de miliarde de USD, în timp ce un milion de investitori mici au înregistrat pierderi de miliarde de USD, ilustrând volatilitatea extremă.
În prezent, tendința se îndreaptă către „reglementări permisive”, după modelul semnalat de Administrația SUA, în loc de reglementările stricte cerute anterior. Multe țări au legalizat sau au acceptat tacit existența criptomonedelor, iar investitorii de succes folosesc acum aceste profituri pentru a finanța proiecte imobiliare de amploare, inclusiv în România. Evoluția prețurilor este spectaculoasă, bitcoin atingând un maxim de 126.210 USD pe 6 octombrie 2025, cu o capitalizare care a depășit pragul de 1,7 trilioane USD.
Deși bitcoin și ethereum rămân cele mai puternice active, răspunsul la întrebarea dacă acestea vor înlocui monedele legale rămâne unul de precauție. Alexandru Tanase și Mihai Rădoi menționează că, în 2019, răspunsul era un refuz categoric, însă contextul actual impune o abordare mai temporizantă. Autorii menționează că vor reveni cu o opinie fermă peste doi ani, după ce schimbările politice din SUA și evoluțiile economice din China, India, Federația Rusă și Europa Occidentală vor contura un cadru mai clar.
Instabilitatea financiară și incertitudinea politică sunt elemente constante în economia contemporană, afectând atât piețele emergente, cât și cele dezvoltate. În acest climat, securitatea tranzacțiilor și protecția împotriva fraudelor rămân priorități critice pentru decidenții globali. Evoluția monedelor digitale va depinde în mod direct de modul în care marile puteri vor gestiona raporturile de forță și stabilitatea sistemelor monetare naționale în perioada următoare.
