Creșterea semnificativă a prețurilor la gazele naturale obligă companiile europene de utilități să utilizeze din nou cărbunele pentru producția de energie electrică. Se estimează că producția de electricitate pe bază de acest combustibil fosil va crește cu aproximativ 25% în următoarele șase luni. Această expansiune va compensa o scădere de proporții similare a producției centralelor pe gaze, într-un context marcat de volatilitate extremă pe piețele de energie din Europa.
Instabilitatea pieței este alimentată de conflictul dintre Iran și Statele Unite, care a afectat transporturile de gaze naturale lichefiate (GNL) prin Strâmtoarea Hormuz. Acest factor a împins prețul de referință al gazelor europene peste pragul de 80 de euro pe megawatt-oră, echivalentul a 90,98 dolari. Aceasta reprezintă cel mai ridicat nivel de preț înregistrat în ultimii trei ani, transformând centralele pe cărbune și lignit în opțiuni mai profitabile decât cele pe gaze pentru prima dată din 2024.
Indicatorul „clean dark spread”, care măsoară profitabilitatea cărbunelui, a cunoscut o creștere puternică de la izbucnirea conflictului de la sfârșitul lunii februarie. În contrast, indicatorul „clean spark spread”, utilizat pentru centralele pe gaze, a suferit o prăbușire. Analistul Florian Boehnke de la ICIS subliniază că, chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacționa cu mult peste nivelul actual, din cauza limitărilor tehnice.
Reorientarea către cărbune este extrem de vizibilă în Germania, cea mai mare piață de energie electrică și cel mai mare consumator de gaze de pe continent. Producția germană pe cărbune ar putea atinge în trimestrul al patrulea limita practică de funcționare, un nivel comparabil cu cea mai înaltă producție trimestrială înregistrată vreodată pentru capacitățile rămase în exploatare. Conform datelor de la Veyt, capacitatea suplimentară este limitată de disponibilitatea tehnică a centralelor, nu de factori economici.
Analistul Marta Wroniszewska de la Veyt estimează că reorientarea către cărbune ar putea depăși caracterul temporar, producția de energie din acest combustibil fiind mai ieftină decât cea pe gaze până în martie 2028. Traderii anticipează persistența problemelor de aprovizionare, conform prețurilor pentru contractele cu scadențe îndepărtate. Această tendință inversează procesul de reducere constantă a ponderii cărbunelui în mixul energetic european, care a scăzut de la peste o treime în 1990 la un minim istoric de 9,2% în 2025.
Sistemul energetic european se confruntă cu o flexibilitate redusă după ani de închideri ale centralelor pe cărbune și după renunțarea la energia nucleară în Germania, eveniment înregistrat în 2023. Deși sursele regenerabile au crescut, producția lor depinde de condițiile meteorologice, lăsând companiile de utilități dependente de combustibilii fosili pentru echilibrarea sistemului. Capacitatea de a compensa prin cărbune este acum limitată de infrastructura de producție rămasă în funcțiune.
