Comisia Europeană prezintă marți noi propuneri menite să faciliteze procesul de extindere a blocului comunitar, abordând îngrijorările exprimate de cele 27 de state membre. Aceste măsuri de pre-extindere sunt concepute pentru a adapta structurile interne ale Uniunii Europene în vederea primirii a peste 30 de state membre. Propunerile vin într-un moment în care patru țări candidate, respectiv Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina, se apropie de finalizarea etapelor de negociere necesare pentru integrare.
Integrarea noilor state generează dezbateri intense la Bruxelles, în special din cauza diferențelor demografice și economice semnificative. În timp ce Muntenegru, Albania și Republica Moldova sunt considerate mai ușor de integrat datorită populațiilor sub pragul de trei milioane de locuitori, situația Ucrainei este complexă. Ca putere agricolă cu o populație de 40 de milioane de cetățeni, Ucraina impune necesitatea unor clauze de salvgardare specifice pentru a proteja interesele actualilor membri.
O dintre opțiunile analizate vizează exceptarea parțială a Ucrainei de la mecanismele Politicii Agricole Comune, pentru a răspunde temerilor exprimate de Franța și Polonia. Pe lângă aspectul economic, diplomații europeni analizează posibilitatea limitării dreptului de veto și impunerea de sancțiuni în cazul nerespectării statului de drept. Aceste măsuri sunt menite să prevină blocajele instituționale provocate de noii veniți, evitând modelul de exercitare a veto-ului observat în cazul Ungariei.
Marta Kos, comisarul european pentru Extindere, a subliniat importanța acestor reforme pentru menținerea unității comunității. „Trebuie să ne asigurăm că nu lăsăm să intre cai troieni. Astfel de măsuri sunt indispensabile, nu doar dorit. Este esențial să instaurăm încrederea și unitatea în cadrul Uniunii noastre pentru a putea accepta noi membri”, a declarat aceasta. Obiectivul central este de a asigura un proces de integrare care să nu compromită stabilitatea decizională a blocului.
Guvernele statelor candidate solicită un calendar predictibil, în ciuda cerințelor de garantare a securității de către membrii existenți. Vasile Tofan, prim-ministrul Republicii Moldova, a declarat la Bruxelles că țara sa urmărește o aderare deplină cât mai rapid posibil. În acest context, Comisia Europeană oferă deja integrare etapizată în programe precum Erasmus sau cercetarea. Ursula von der Leyen a anunțat că vor fi propuse curând foi de parcurs pentru țările candidate cele mai avansate.
Procesul de extindere este marcat de o presiune temporală ridicată, cu țintă de integrare până în anul 2030 pentru majoritatea partenerilor. Muntenegru ar putea finaliza procesul chiar în 2028, în timp ce Ucraina și Republica Moldova ar putea deschide noi capitole de negociere imediat după adoptarea cerințelor legislative. Această strategie de extinderă este considerată esențială pentru adaptarea arhitecturii europene la o realitate geopolitică în continuă schimbare.
