China a respins oficial cererea Uniunii Europene de a limita voluntar exporturile de mașini hibride către blocul comunitar, conform informațiilor furnizate de Financial Times și relatate de EFE. Decizia vine în contextul vizitei comisarului european pentru comerț, Maros Sefcovic, la Beijing, unde acesta participă la a doua rundă de consultări bilaterale privind comerțul și investițiile. Această refuzare a solicitării europene a fost comunicată oficiali UE către statele membre miercuri, conform unor diplomați familiarizați cu subiectul.
Obiectivul principal al delegației europene era obținerea unui acord prin care China să limiteze exporturile de vehicule hibride la aproximativ 15% din piața comunitară. În prezent, aceste vehicule reprezintă peste o treime din totalul mașinilor hibride din UE. Executivul european analizează implementarea unei măsuri temporare de apărare comercială, care ar putea fi aplicată fără a demonstra un abuz de piață. Această strategie ar permite Chinei un număr limitat de exporturi, în timp ce restul vehiculelor ar fi supus unor taxe vamale foarte ridicate.
Strategia propusă de UE vizează stabilirea unui nivel de export acceptabil pentru Beijing, într-un mod care să nu declanșeze represalii. Totuși, această măsură de protecție ar urma să fie aplicată și altor parteneri comerciali, inclusiv Regatul Unit, Coreea de Sud și Japonia. Oficialii avertizează că discuțiile de la Beijing riscă să eșueze dacă nu se ajunge la o soluție privind mașinile hibride. Un astfel de eșec ar putea conduce la un conflict comercial grav între cele două entități.
Tensiunile au crescut și după ce președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au trimis o scrisoare Comisiei Europene. Aceștia au cerut adoptarea unor noi instrumente de protecție împotriva practicilor comerciale neloiale ale unor țări terțe, vizând în special China. UE consideră că relația economică cu Beijingul este nesustenabilă, invocând un deficit comercial anual de aproape 360 de miliarde de euro. Presiunile sunt exercitate de sectoare precum vehiculele electrice, bateriile, panourile solare și produsele chimice.
Din partea sa, China respinge acuzațiile europene și neagă existența unei supracapacități structurale cauzate de subvenții sau de o cerere internă insuficientă. Beijingul acuză Uniunea Europeană de politizarea divergențelor comerciale. Tensiunile reflectă o dispută profundă asupra echilibrului de piață și a modului în care subvențiile statale influențează fluxurile comerciale globale, afectând competitivitatea producătorilor europeni în fața celor chinezi.
Conflictul comercial dintre UE și China se încadrează într-un context de protecționism crescut în sectorul tehnologic și auto. Deficitul comercial masiv de 360 de miliarde de euro menționat de Comisia Europeană subliniază dezechilibrul dintre importurile și exporturile blocului european. Această situație pune în alertă industriile europene de vehicule și energie, care se confruntă cu o penetrare rapidă a produselor chineze pe piețele continentale.
