Banca Mondială desfășoară discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a gestiona potențialele crize economice ce pot apărea din cauza șocurilor energetice. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat că aceste negocieri vizează sprijinul necesar pentru a contracara creșterile de prețuri cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu. Planul de intervenție este conceput pentru a ajuta statele care se confruntă cu instabilitate financiară și presiuni asupra bugetelor naționale.
Deși economia globală a manifestat o rezistență surprinzătoare, parțial datorită investițiilor masive în inteligența artificială și ajustărilor din oferta de petrol, riscurile rămân ridicate. Ajay Banga a menționat că, la începutul războiului, Banca Mondială a pus la dispoziție fonduri de criză în valoare de 25 de miliarde de dolari, însă puține țări au solicitat aceste sume inițiale. Totuși, fenomenul meteorologic super El Niño și creșterea bruscă a prețurilor la motorină și îngrășăminte pot schimba această dinamică în perioada următoare.
Instituția se pregătește să faciliteze accesul la un pachet financiar total de 50-60 de miliarde de dolari. Această sumă este formată din cei 25 de miliarde de dolari inițiali, la care se adaugă încă 35 de miliarde de dolari care pot fi obținute prin redirecționarea resurselor din proiectele deja aprobate de Banca Mondială. Ajay Banga a subliniat că multe țări preferă reorientarea proiectelor existente în loc de utilizarea ferestrei de criză imediată pentru a-și acoperi nevoile urgente de lichidități.
În cazul unei agravări severe a situației, Banca Mondială ar putea disponibiliza fonduri de până la 100 de miliarde de dolari. Această posibilitate ar depăși suma de 70 de miliarde de dolari care a fost acordată în timpul pandemiei de COVID-19. Presiunea financiară este accentuată de ratele ridicate ale dobânzilor și de costurile împrumuturilor, în timp ce resursele bugetare ale multor țări în curs de dezvoltare sunt deja epuizate de măsurile luate anterior.
Situația datoriilor externe rămâne o preocupare majoră pentru stabilitatea globală. Estimările Băncii Mondiale indică faptul că țările în curs de dezvoltare vor datora creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026. Din această sumă colosală, plățile de dobânzi vor reprezenta singure o treime din totalul datoriei, ceea ce va pune o presiune suplimentară pe economiile vulnerabile care încearcă să își gestioneze resursele limitate.
Contextul actual este marcat de o scădere a ajutorului oficial bilateral pentru dezvoltare oferit de țările occidentale. Pentru a compensa acest deficit, Banca Mondială a reușit să atragă o sumă record de 112 miliarde de dolari din capital privat în anul încheiat în iunie, față de 69 de miliarde de dolari în anul precedent. Această strategie de mobilizare a resurselor este esențială pentru a asigura continuitatea proiectelor de dezvoltare la nivel mondial.
