Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le oferi asistență financiară de urgență. Această măsură vizează economiile afectate de creșterea prețurilor la energie și de șocurile economice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a oferit aceste detalii în cadrul unui interviu acordat Reuters, înainte de reuniunile anuale ale FMI și ale Băncii Mondiale.
Ajay Banga a avertizat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni economice tot mai severe. Aceste dificultăți sunt alimentate de scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, de nivelul ridicat al dobânzilor și de perspectiva fenomenului climatic El Niño. Deși economia mondială a arătat o reziliență relativă, susținută de investițiile în inteligența artificială, instituția anticipează că necesarul de finanțare va crește în perioada următoare.
Instituția se pregătește să mobilizeze sume semnificative pentru a răspunde cererilor de ajutor. Din fondul de urgență, se estimează că mai multe state ar putea solicita o parte din primele 50-60 de miliarde de dolari. Suma totală include fondul inițial de 25 de miliarde de dolari și alte 35 de miliarde de dolari care pot fi obținute prin redirecționarea resurselor de la proiecte deja aprobate. În caz de deteriorare majoră, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari.
Presiunea asupra bugetelor publice este accentuată de costurile ridicate ale împrumuturilor. Multe economii sunt slăbite de cheltuielile din timpul pandemiei și de inflația provocată de invazia Rusiei în Ucraina. Estimările Băncii Mondiale indică faptul că țările în curs de dezvoltare vor avea de achitat creditorilor externi aproximativ 400 de miliarde de dolari în anul 2026, dintre care o treime reprezintă doar dobânzile.
Pentru a combate această povară, Banca Mondială și FMI colaborează la reducerea presiunii datoriei publice. Se utilizează mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare, operațiuni deja implementate în Angola și Coasta de Fildeș. Prin aceste metode, statele pot înlocui împrumuturile vechi, scumpe, cu finanțări noi, mai ieftine, susținute de garanțiile instituției, direcționând economisirile către educație, sănătate și protecția mediului.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate energetică persistentă. În timp ce conflictele din Orientul Mijlociu afectează fluxurile de aprovizionare, atacurile asupra infrastructurii energetice rămân o preocupare majoră pentru securitatea regională. Această volatilitate a prețurilor la resurse, combinată cu presiunea dobânzilor globale, forțează instituțiile financiare internaționale să revizuiască constant capacitatea de intervenție pentru a preveni colapsul economiilor vulnerabile.
