Banca Mondială poartă discuții cu între 30 și 40 de țări pentru a le oferi asistență financiară de urgență, în contextul instabilității din Orientul Mijlociu. Președintele instituției, Ajay Banga, a declarat în cadrul unui interviu acordat Reuters că aceste măsuri sunt necesare din cauza creșterii prețurilor la energie și a altor șocuri economice. Dialogul cu aceste state are loc în perioada reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional și Băncii Mondiale, programate pentru această săptămână.
Ajay Banga a subliniat că economiile în curs de dezvoltare se confruntă cu presiuni multiple, de la scumpirea motorinei și a îngrășămintelor, până la dobânzile ridicate. La aceste dificultăți se adaugă perspectiva unui fenomen climatic El Niño de o intensitate excepțională. Deși economia mondială a arătat o reziliență prin investițiile în inteligența artificială și ajustările pieței petrolului, instituția anticipează că necesarul de finanțare va crește în lunile următoare, solicitând probabil acces la fonduri suplimentare.
În prezent, Banca Mondială dispune de un fond inițial de 25 de miliarde de dolari, creat după izbucnirea războiului la sfârșitul lunii februarie. Totuși, președintele instituției estimează că mai multe țări ar putea solicita o parte din suma totală de 50-60 de miliarde de dolari, prin redirecționarea resurselor de la proiecte deja aprobate. Dacă situația economică globală se va deteriora semnificativ, Banca Mondială ar putea pune la dispoziție până la 100 de miliarde de dolari, depășind astfel pragul de 70 de miliarde de dolari mobilizat în timpul pandemiei.
Instituția a raportat un volum record de capital privat de 112 miliarde de dolari în exercițiul financiar încheiat în iunie, o creștere semnificativă față de 69 de miliarde de dolari în anul precedent. Dacă adăugăm investițiile de 123 de miliarde de dolari realizate din resursele proprii, totalul ajunge la 235 de miliarde de dolari. Această creștere a capitalului privat a fost observată în principal în țări cu venituri medii-superioare, precum Argentina și India, în timp ce țările cu venituri reduse au atras doar aproximativ 3 miliarde de dolari.
Pentru a gestiona datoriile publice, Banca Mondială și FMI colaborează la implementarea unor mecanisme de conversie a datoriei în investiții pentru dezvoltare. Ajay Banga a explicat că există 14 sau 15 proiecte în pregătire prin care statele pot înlocui împrumuturile vechi, scumpe, cu finanțări noi, mai ieftine, garantate de instituție. Această strategie permite redirecționarea economiilor economisite către sectoare critice precum educația, sănătatea, alimentarea cu apă și programele de protecție a mediului, reducând presiunea asupra bugetelor slăbite.
Contextul geopolitic actual este marcat de o instabilitate persistentă, inclusiv prin conflictul din Ucraina, unde atacurile asupra infrastructurii energetice rămân o problemă majoră. Tensiunile dintre Rusia și NATO continuă să influențeze securitatea regională, în timp ce economiile sunt încă sub impactul inflației provocate de invazia Rusiei în Ucraina. Aceste factori de risc geopolitic contribuie direct la volatilitatea prețurilor la resurse și la dificultatea accesării creditelor pentru statele în curs de dezvoltare.
